Cealaltă față a lui Ion Creangă. Amantul pasional care însemna casele iubitelor a avut un copil din flori cu o călugăriță
Ion Creangă, celebrul povestitor român și unul dintre marii clasici ai literaturii autohtone, este adesea amintit pentru creațiile sale literare pline de umor și înțelepciune. Cu toate acestea, în spatele imaginii sale de scriitor genial și dascăl iubit, se ascunde o altă față a personalității sale. Un amant aventurier, un soț încornorat și un geniu cu destin frânt.
Iubea femeile la fel de mult precum poveștile
Pe lângă talia sa literară, Ion Creangă este cunoscut în cercurile Ieșilor drept un om pasional și înflăcărat în dragoste. Marele scriitor este conștient de magnetismul pe care-l exercită în preajma urmașelor Evei, profitând de fiecare ocazie care i se arată.
Fără să fie constrâns de regulile bisericii sau de convențiile sociale, Ion Creangă profită de faptul că domnițele din jurul său sunt atrase de farmecul său și de personalitatea sa vibrantă, alegând să nu se ferească în a răspune acestor avansuri.
Chiar și în timpul căsătoriei sale cu Ileana Creangă, fiica popii de la Trei Ierarhi, povestitorul este departe de a fi un soț fidel și devotat. Mariajul lor nu este bazat pe dragoste, ci mai degrabă pe interesele personale ale lui Creangă de a avansa în cariera sa religioasă.
Înșelat de soție. A făcut un copil din flori cu o călugăriță
Preot de profesie, singurul motiv pentru care s-a însurat cu Ileana a fost cel de a primi parohie. Divorțează la doar 22 de ani, după ce află că partenera lui de viață i-a fost infidelă cu un călugăr.
Separarea de soție nu-l rănește prea tare, întrucât Nică se refugiază, repede, în brațele domnișoarelor din sat. Începe o serie de aventuri amoroase, între care una notabilă cu o călugăriță de neam boieresc, pe nume Evghenia.
Tradiția populară spune că Ion Creangă ar fi iubit-o pătimaș pe aceasta, dăruindu-i un copil din flori, un băiat care ar fi încetat din viață la vârsta de 15 ani.
”Anecdota spune că, nu mult după hirotonisire, Creangă şi cu Ienăchescu (n.r. – prietenul autorului) au plecat să dea singuri, fără diaconiţe, o raită pe la mănăstiri şi că, într-una dintre ele, Creangă cunoscu o tânără maică Evghenia.
Era de neam boieresc, frumoasă, sprinţară şi foarte bogată, cu care tânărul diacon ar fi având cândva oarecare legături.
Creangă nu putea ţine în chip deosebit la o nevastă luată din socoteli profesionale, şi de-ar fi ţinut, nestatornicia lui la femei şi, în toate, e o latură a caracterului care i se dezvăluie încă din copilărie.”, scria istoricul George Călinescu în cartea sa ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”, potrivit Adevărul.
Obișnuia să lase un semn pe casele ibovnicelor
Scriitorul originar din Humulești este un cuceritor iscusit, care nu stă pe gânduri înainte de a-și îndrepta atenția către orice femeie frumoasă și disponibilă din târgul Ieșilor.
Nu ratează nicio ocazie de a însemna casele amantelor sau ale femeilor care îi fac cu ochiul, anticipând, astfel, o eventuală vizită amoroasă, la ceas de seară, după o petrecere bahică la unul dintre birturile locale.
Una dintre cele mai notorii idile implicate în aventurile lui Ion Creangă și ale prietenul său, Ienăchescu, implică o evreică frumoasă pe care au zărit-o, într-o zi, la Iași.
Bucuroși de descoperirea lor, cei doi pun ochii pe ea și dau să-i marcheze zidul exterior al casei, sperând să o regăsească pentru o posibilă întâlnire ulterioară.
Cu toate acestea, întâlnirea nu a avut loc, deoarece semnul lui Ienăchescu ar fi fost mâzgălit de Creangă, făcând imposibilă identificarea dughenei.
”O anecdotă cu variante spune că Ion Creangă şi cu Ienăchescu ar fi zărit la Piatra sau la Iaşi o evreică frumoasă în uşa unei dughene şi că Creangă ar fi invitat pe Ienăchescu să pună un semn pentru regăsirea fetei.
Semnul pus şi evreica nu mai fu găsită, fiindcă semnul lui Ienăchescu, batjocorit de Creangă cu expresia ”popă”, fusese un câine”, completează George Călinescu, conform sursei citate.
Idilă cu fata hangiului pe malul râului
Pasiunea lui Ion Creangă pentru reprezentantele sexului frumos nu cunoaște limite. Una dintre cele mai pasionale aventuri ale celui poreclit Popa Smântână este, fără îndoială, cea trăită alături de o tânără domniță, fata unui hangiu evreu, pe malul Prutului, la Sculeni.
O privire și două cuvinte romantice au fost îndeajuns pentru ca fata să-i pice în mreje:
”Merse în cămaşă de noapte şi înfăşurat ca o nălucă în cearşaful patului să stea de vorbă cu frumoasa fată a hangiului evreu.
Pe cartonul unei cărţi, ca un Stendhal rustic însemnător de fericiri intime, Creangă nota odată cu creionul: Astăzi, 16 ianuarie 1872, s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”, notează George Călinescu în volumul menționat anterior.
Viața lui Ion Creangă, pe lângă moștenirea sa literară, este îmbogățită și de aventurile sale amoroase neconvenționale și pline de haz.
Atracția sa către frumusețea feminină și dorința sa de a trăi fiecare moment la maximum l-au transformat într-un personaj captivant și complex. Astfel, povestea sa de viață continuă să fascineze și să inspire, arătând că geniul și pasiunea pot coexista, în armonie.