Ce s-a descoperit în Sarmizegetusa romană: zeii misterioși din Palmyra și templele orientale care au marcat Ulpia Traiana, ”capitala” Daciei

Descoperirile arheologice din Ulpia Traiana Sarmizegetusa dezvăluie o poveste complexă despre un oraș roman ridicat de împăratul Traian în inima Daciei. Ulpia Traiana, primul oraș roman construit pe teritoriul actual al României, nu era doar un centru administrativ, ci și un spațu plin de viață religioasă. Templele închinate numeroaselor zeități, printre care se numără și zeii misterioși din Palmyra, înseamnă o dovadă clară a diversității culturale și religioase a acestui oraș antic.

De mai bine de 150 de ani, arheologii au desfășurat cercetări ample în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, încercând să deslușească tainele acestui oraș cosmopolit care a prosperat pentru aproape două secole. Orașul a fost fondat într-o perioadă de expansiune și consolidare a influenței romane în Dacia, imediat după războaiele daco-romane. Populația sa, estimată la peste 20.000 de locuitori, era formată în principal din veterani ai armatei romane și coloniști aduși din diverse regiuni ale Imperiului Roman. Această populație eterogenă a permis dezvoltarea rapidă a orașului, folosind la maximum resursele naturale bogate ale Daciei: minele de aur și fier, salinele, și vastele pășuni și păduri, scrie cotidianul Adevarul.

Influența dacilor înerață în orașul roman era destul de redusă, lucru dovedit de faptul că artefactele dacice descoperite aici sunt extrem de puține. În schimb, cultura romană a predominat, ceea ce sugerează că procesul de romanizare a fost nu doar rapid, ci și definitiv. Cercetătorii au identificat doar câteva fragmente de ceramică dacică în decursul a patruzeci de ani de explorări arheologice, în timp ce fragmentele romane sunt predominante.

Templele zeilor palmirieni și legăturile cu Orientul

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale orașului roman din Sarmizegetusa îl reprezintă prezența templelor dedicate zeilor palmirieni, fapt ce evidențiază conexiuni profunde cu lumea orientală. Viața religioasă dintr-o colonie romană precum Ulpia Traiana era adesea colorată de influențe din toate colțurile Imperiului, iar zeitățile din Palmyra ocupau un loc important în cadrul acestui mozaic cultural.

Produsele tradiționale din piețele din București, analizate în laborator: zgârciuri, carne de proastă calitate și E.coli

Cât timp se fierbe toba de casă ca să iasă delicioasă. Ingredientul pe care trebuie să îl eviți în compoziția ei

Cel mai cunoscut dintre aceste temple era cel dedicat zeilor palmirieni, descoperit în 1880, atunci când un localnic care ara pământul a descoperit ruinele acestuia. Ulterior, arheologii au identificat mai multe structuri religioase dedicate cultului palmirian. Aceste temple, situate fie în afara zidurilor orașului, fie în zona centrală, adăposteau inscripții și artefacte care atestă prezența unor zeități precum Bel (Sol Invictus), Malagbel și Ierhabol. Zeii erau venerați de soldații și coloniștii din Palmyra, aduși în Dacia pentru a asigura stabilitatea și controlul într-o regiune considerată frontieră a Imperiului Roman.

Printre templele descoperite la Ulpia Traiana se numără și celebrul „templu al zeilor palmireni”, care funcționa și ca sediu al colegiului adoratorilor acestor zeități. Forma arhitecturală a edificiului aducea aminte de sanctuarele din provincia Siria, sugerând existența unor legături puternice între cele două regiuni. Fragmentele de coloane corintice, inscripțiile votive și alte artefacte de cult descoperite în acest context sunt dovezi incontestabile ale respectului acordat influențelor orientale chiar și într-o provincie de la marginea Imperiului.

Orașul includea temple dedicate unor zeități diverse, precum zeii palmirieni, Jupiter și Mithra. (Foto: captură YouTube)

Orașul templelor: culturi și divinități diverse

Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu era doar un oraș roman din punct de vedere administrativ, ci un adevărat punct de confluență al diferitelor culturi și credințe religioase. Pe lângă zeii palmirieni, arheologii au descoperit urme ale altor culte venerate aici. Unul dintre cele mai impunătoare temple ale orașului era Capitoliul, dedicat zeului suprem al romanilor, Jupiter. Ridicat pe ruinele unui sanctuar mai vechi, Capitoliul avea o statuie impunătoare de 4-5 metri care domina centrul orașului și simboliza puterea divină a stăpânirii romane.

Pe lângă Capitoliul, Ulpia Traiana avea numeroase alte temple, fiecare închinat unei alte divinități. Zeul Mithra, cunoscut și venerat pentru rolul său în luminarea și salvarea sufletelor, avea un loc aparte în cadrul vieții religioase a orașului. Ruinele templului său, precum și reliefurile în care este învățișat sacrificând taurul, stau mărturie pentru importanța sa în Sarmizegetusa romană.

Romanizarea orașului a fost rapidă și completă, cu influență minimă din partea culturii dacice. În imagini apar artefacte care asigură un relief cu Silvanus și un monument dedicat zeului Mithra. (Foto: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva/Adevărul)

Tot aici a fost ridicat un templu dedicat zeiței Nemesis, protectoare a gladiatorilor, amplasat în apropierea Amfiteatrului, un indiciu că acest cult era strâns legat de spectacolele și luptele care aveau loc în arena romană.

Un alt cult important pentru localnicii din Sarmizegetusa era cel al zeului Silvanus, protectorul pădurilor și al câmpurilor. Silvanus era extrem de popular în rândul oamenilor de aici, lucru evidențiat de numeroasele reliefuri descoperite, în care acesta este reprezentat alături de silvane – divinități mai mici, asociate cu natura și belșugul. Această venerație pentru Silvanus subliniază relația puternică a comunității cu natura înconjurătoare, esențială în contextul economic bazat pe exploatarea resurselor agricole și forestiere.

Toate aceste descoperiri arheologice demonstrează că Ulpia Traiana Sarmizegetusa era mult mai mult decât un simplu oraș roman, fiind un spațu de convergență a numeroase influențe culturale și religioase. Templele sale, închinate de la Jupiter la zeii palmirieni, de la Mithra la Silvanus, arată că orașul era un veritabil mozaic cultural în care se întrețăpau și coexistau diverse credințe și tradiții. Astăzi, aceste vestigii oferă o perspectivă unică asupra vieții din Dacia romană, dezvăluind un trecut fascinant, plin de mister și de diversitate culturală.