Cât o să ne costă majorarea salariilor și pensiilor din România în această toamnă. Vom plăti în inflație, deficit bugetar și împrumuturi cu nemiluita

În această toamnă, România se confruntă cu provocări economice majore în contextul deciziilor guvernamentale de a majora salariile și pensiile. Deși aceste măsuri sunt prezentate ca fiind necesare pentru a susține nivelul de trai al populației, ele vin cu un cost semnificativ, care se va resimți atât în bugetul național, cât și în buzunarele fiecărui român. Costul real al acestor majorări nu se limitează doar la fondurile alocate de la buget, ci include și efecte negative precum creșterea inflației, un deficit bugetar scăpat de sub control și o datorie publică în continuă creștere.

O economie în declin și creșterea economică sub așteptări

Creșterea economică a României a înregistrat o încetinire semnificativă în primul semestru al anului 2024. În trimestrul al doilea, economia a crescut cu doar 0,8%, mult sub așteptările guvernului și ale Băncii Naționale a României (BNR). Această creștere modestă, combinată cu o performanță și mai slabă în trimestrul întâi, a dus la o creștere economică totală de numai 0,7% în prima jumătate a anului. Această evoluție subminează prognoza inițială a guvernului, care anticipa o creștere economică de 3,4% pentru 2024.

Industria, care reprezintă principalul motor economic al României, continuă să scadă, afectată de încetinirea cererii în Europa și de problemele interne. Agricultura, de asemenea, a fost afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar sectorul serviciilor, care a fost un pilon de creștere în trecut, a început să încetinească din cauza scăderii cererii externe, în special în IT și transporturi. În plus, sectorul imobiliar rezidențial a fost afectat de creșterea prețurilor și de scăderea numărului de tranzacții, în timp ce infrastructura publică rămâne singura zonă cu creștere notabilă, dar insuficientă pentru a susține economia în ansamblu.

Deficitul bugetar scăpat de sub control și datoria publică în creștere

Pe măsură ce economia încetinește, deficitul bugetar al României continuă să crească într-un ritm alarmant. Deși veniturile bugetare sunt la maxime istorice, ele nu reușesc să țină pasul cu cheltuielile guvernamentale în creștere. Premierul Marcel Ciolacu și echipa sa guvernamentală sunt acum forțați să împrumute sume tot mai mari pentru a acoperi acest deficit. În ciuda creșterii veniturilor din taxe și impozite, deficitul bugetar riscă să ajungă la 8% din PIB, ceea ce ar reprezenta o catastrofă financiară.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Aceste împrumuturi suplimentare vin la un cost tot mai mare, pe măsură ce dobânzile cresc și datoria publică continuă să se acumuleze. În prezent, datoria publică a României a depășit 821 de miliarde de lei, adică peste 52% din PIB. Dacă guvernul nu ia măsuri rapide și decisive pentru a controla cheltuielile, România se va afla în curând într-o criză financiară majoră, având doar câteva procente până la limita de sustenabilitate.

Inflație și împrumuturi la niveluri record

În paralel cu aceste probleme bugetare, România se confruntă și cu o creștere a inflației. După o perioadă scurtă de scădere, inflația a revenit pe o pantă ascendentă, ajungând la 5,42% în iulie. Inflația în sectorul serviciilor a atins 8%, cu creșteri semnificative la prețurile biletelor de avion și ale altor servicii. Această creștere a inflației este în mare parte rezultatul majorării salariilor și a costurilor asociate cu acestea, precum și a cererii interne puternice susținute de creșterea creditelor de consum.

Creditele de consum au înregistrat o creștere explozivă de 70%, depășind cu mult ritmul de creștere al creditelor acordate companiilor, care au crescut doar cu 9%. Acest comportament de consum alimentat de credite a dus la creșterea deficitului comercial, care a atins 15 miliarde de euro, și la creșterea datoriei externe, care a ajuns la un nou maxim istoric de 176 miliarde euro. În acest context, creșterea salariilor și a pensiilor riscă să alimenteze și mai mult inflația, ceea ce va complica și mai mult eforturile BNR de a stabiliza economia.

Un viitor economic incert și riscul unei crize financiare

Într-un context de incertitudine economică și politică, România se îndreaptă către o posibilă criză financiară. Guvernul nu a implementat nicio măsură semnificativă de restructurare bugetară, iar cheltuielile continuă să crească, fără a exista un plan clar și credibil de reducere a deficitului bugetar. În plus, datoria publică și deficitul de cont curent continuă să crească, ceea ce ar putea duce la o retrogradare a ratingului de țară de către agențiile de rating internaționale.

În toamna anului 2008, România s-a confruntat cu o criză economică severă, când economia a intrat într-o recesiune abruptă după o perioadă de creștere economică rapidă. Guvernul de atunci a cheltuit fără măsură, alimentând o bulă financiară care s-a prăbușit odată cu criza globală. Astăzi, contextul economic prezintă similitudini îngrijorătoare, cu o datorie publică în creștere, un deficit bugetar scăpat de sub control și o expunere ridicată la piețele financiare externe.

În acest scenariu, majorarea salariilor și pensiilor poate părea o măsură necesară pe termen scurt, dar riscă să aducă costuri pe termen lung. Inflația, creșterea datoriei publice și eventualele măsuri fiscale severe ar putea pune presiune pe economie și ar putea duce la o criză economică majoră. România trebuie să găsească un echilibru între nevoile sociale și sustenabilitatea economică, altfel riscă să se confrunte cu consecințe grave care vor afecta generații întregi, conform ZF.ro.