Avertismentul BCR despre agricultura românească în contextul crizei economice, lipsei forței de muncă și a presiunilor în materie de prețuri. Ce urmează în România
La Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF), Ciprian Dăscălu, economist-șef și director de cercetare la BCR, a oferit o analiză detaliată despre starea agriculturii din România, atrĂgând atenția asupra principalelor provocări din acest sector. Criza economică, lipsa forței de muncă, precum și presiunile crescute asupra prețurilor sunt doar câteva dintre dificultățile cu care fermierii români se confruntă.
România rămâne cea mai expusă țără din Uniunea Europeană la șocuri de ofertă pe zona de prețuri agricole, din cauza ponderii ridicate a alimentelor în coșul de consum, care este de aproape 30%, dublu față de media UE. Această vulnerabilitate este agravată de fragmentarea proprietăților agricole și de pregătirea precarară a fermierilor – doar 17% din administratorii de exploatații au o formare agricolă completă.
Lipsa forței de muncă și problemele structurale din agricultură
Un alt punct important discutat la forum a fost problema lipsei forței de muncă calificate. În România, din cele 1,77 milioane de persoane angajate în agricultură, majoritatea (1,54 milioane) sunt lucrători independenți, iar doar 230.000 sunt angajați. Această dependență de munca necalificată contribuie la o productivitate scăzută, valoarea adăugată brută pe persoană în agricultură reprezentând doar 23% din media UE27.
Fermele românești sunt fie foarte mici, fie foarte mari, cu un segment intermediar aproape inexistent. Această structură afectează capacitatea de a atrage tinerii în agricultură și de a eficientiza sectorul agricol. De asemenea, deficitul de investiții în educația agricolă limitează dezvoltarea unor practici moderne și eficiente de cultivare și producție.
Finanțarea și importanța fondurilor europene
Agricultura din România depinde în mare parte de fondurile europene. Începând cu 2007, România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii, devenind unul dintre principalii beneficiari ai politicii agricole comune a Uniunii Europene. Cu toate acestea, investițiile străine directe în agricultură rămân scăzute și instabile comparativ cu alte sectoare, ceea ce limitează potențialul de creștere și modernizare.
Ciprian Dăscălu a subliniat că deficitul comercial pentru produsele alimentare a crescut semnificativ, ajungând la 3,3 miliarde de euro în 2023, față de doar 300 de milioane de euro în 2013. Acest dezechilibru este cauzat de lipsa infrastructurii pentru procesarea alimentelor, ceea ce obligă țara să importe o mare parte din produsele alimentare procesate, fructe și legume proaspete.
Perspective pentru viitorul agriculturii românești
Viitorul agriculturii în România depinde de soluționarea problemelor structurale care limitează dezvoltarea acestui sector. Modernizarea educației agricole, stimularea investițiilor și crearea unui cadru legislativ favorabil atragerii tinerilor în agricultură sunt esențiale pentru a crește productivitatea și competitivitatea.
Într-un context economic tot mai dificil, soluțiile trebuie să vină din direcția finanțărilor inteligente, atât din partea fondurilor europene, cât și din partea investițiilor străine. Agricultura are nevoie de o nouă abordare care să pună accent pe sustenabilitate, pe producția eficientă și pe asigurarea unui echilibru între cerere și ofertă.