A fost descoperită o civilizație necunoscută, veche de peste 4.000 de ani, în America de Sud
Într-o descoperire arheologică impresionantă, o echipă de cercetători a scos la lumină dovezi ale unei civilizații pierdute care a trăit în America de Sud acum cel puțin 4.000 de ani. Pe un munte cu vârf plat din Venezuela, echipa a descoperit desene antice fascinante care includ modele de puncte colorate, motive de frunze și figuri schematice. Aceste desene sugerează existența unui ritual misterios și oferă noi perspective asupra istoriei regiunii și a locuitorilor săi antici.
José Miguel Pérez-Gómez, cercetătorul principal al echipei, a declarat pentru DailyMail.com că studiile anterioare nu au identificat semne de activitate umană în această regiune, ceea ce indică faptul că arta descoperită aparține unei civilizații necunoscute până acum. Diferențele stilistice față de alte culturi cunoscute sugerează că această descoperire ar putea reprezenta „punctul zero pentru emergența acestei culturi”.
Arta rupestră și semnificația sa
Arta rupestră a fost descoperită în Parcul Național Canaima, în statul Bolívar, un loc care se întinde pe mai mult de 11.500 de mile pătrate. Pérez-Gómez a explicat că aceste desene antice sunt opera unei noi culturi de vânători-culegători care au ajuns în zona Parcului Național Canaima la sfârșitul Pleistocenului, o perioadă care a durat între 2,5 milioane și 11.700 de ani în urmă. Acești vânători-culegători s-au stabilit în regiune, au evoluat acolo și ulterior s-au răspândit în restul regiunii, ajungând până în Bazinul Amazonului.
Unele dintre desene, cum ar fi cele care par să reprezinte o frunză, sunt situate în zone greu accesibile, ceea ce sugerează că artistul a fost inspirat de locația specială a stâncii. Conform studiului publicat în jurnalul Rock Art Research, aceste motive sunt create cu ocru roșu – un pigment natural obținut din argilă măcinată, cuarț și cretă, cu o nuanță ușor portocalie.
Contextul descoperirii și semnificația culturală
Desenele descoperite includ, de asemenea, motive claviforme – imagini sau simboluri în formă de ciomag, cu figuri estompate dedesubt și în jurul acestora, ceea ce ar putea sugera vânători de succes. Cercetătorii consideră că mai multe studii sunt necesare pentru a înțelege pe deplin semnificația desenelor și a ceea ce reprezintă ele.
„Comparările stilistice de până acum arată asemănări cu picturile rupestre de lângă granița cu Brazilia, care au fost datate la aproximativ 4.000 de ani în urmă,” a continuat Pérez-Gómez, adăugând că noua artă rupestră descoperită este mult mai brută, sugerând că ar putea fi chiar mai veche. Deși unele desene arată semne de perturbări organice, cum ar fi lichenii, algele, rădăcinile sau cuiburile de viespi, arheologii au observat că zona de sub stâncă a conservat panourile.
Implicațiile descoperirii pentru știință
„Aceste descoperiri sunt excepționale pentru că sunt noi pentru știință, completând un gol într-o regiune care nu a fost niciodată explorată în termeni arheologici”, a spus Pérez-Gómez. El a subliniat că reprezentările ar putea fi legate de naștere, boli, natură sau vânătoare, dar locația „probabil avea o semnificație și o importanță în cadrul peisajului, la fel cum bisericile au o semnificație pentru oameni astăzi”.
Locația muntelui oferă indicii despre tipul de oameni care ar fi putut crea desenele, deoarece se află între râurile Arauak și Aparuren, care curg în direcții opuse. Râul secundar este conectat la râul Tirica, care se varsă în râul Caroni, poziționând muntele „în centrul unei rute naturale de migrație a vânatului în această vale”, se arată în studiu.
Alte descoperiri și colaborări internaționale
Pérez-Gómez a notat, de asemenea, că pe peretele de rocă a fost găsit graffiti estompat datând din 1947, care pare să aparțină exploratorului spaniol căpitanul Felix Cardona Puig, care a descoperit zona. Fragmente de ceramică și unelte de piatră au fost găsite în apropiere, sugerând că au fost folosite de vânători-culegători care au creat arta.
„Toate aceste dovezi indică faptul că suntem în prezența unei noi culturi”, a spus Pérez-Gómez. El și coautorul său au solicitat protejarea sitului și sunt optimiști că vor descoperi și mai multe situri de artă rupestră în parc, care se întinde pe 11.583 de mile pătrate.
„Parcul în sine este mai mare decât țări precum El Salvador sau Belgia, așa că nu ar fi surprinzător să găsim și mai multe urme dacă cercetările continuă în profunzime, în funcție de resurse”, a spus Pérez-Gómez pentru Axios. Echipa lucrează acum cu cercetători din țările vecine pentru a determina dacă aceleași grupuri culturale au realizat arta rupestră.
„Aceasta este relevantă nu doar pentru Venezuela, ci indică o bogăție culturală și etnică care va îmbogăți modul în care percepem regiunea la nivel mondial”, a concluzionat Pérez-Gómez. Această descoperire nu doar că umple un gol în cunoașterea noastră despre civilizațiile precolumbiene, dar oferă și noi direcții de cercetare care ar putea revela și mai multe despre modul de viață și cultura acestor oameni antici.