Marea Britanie își apără decizia de a trimite arme cu uraniu sărăcit în Ucraina, după amenințările lui Putin. Ce-i transmite Rusiei

Vladimir Putin a declarat că livrarea de către Marea Britanie către Ucraina a unor obuze cu uraniu sărăcit va determina un răspuns rusesc. Parlamentarul Annabel Goldie a declarat luni că Marea Britanie va furniza Ucrainei, odată cu cadoul său de 14 tancuri Challenger 2, „gloanțe perforante care conțin uraniu sărăcit”, deoarece acestea sunt considerate „foarte eficiente în a învinge tancurile și vehiculele blindate moderne”.

Noi tensiuni între Rusia și Marea Britanie

Update 22 martie, ora 07.44. Marea Britanie a confirmat că va furniza Ucrainei proiectile perforante pentru blindate, alături de tancurile Challenger 2, dar a insistat că acestea prezintă un risc scăzut de radiații. Uraniul sărăcit „este o componentă standard și nu are nimic de-a face cu armele nucleare”, a spus Ministerul Apărării de la Londra.

„Armata britanică a folosit uraniu sărăcit în proiectilele sale de perforare a blindajului timp de decenii. Rusia știe acest lucru, dar încearcă, în mod deliberat, să dezinformeze. Cercetări independente efectuate de oameni de știință de la grupuri precum Royal Society au evaluat că orice impact asupra sănătății personale și a mediului, în urma utilizării munițiilor cu uraniu sărăcit, este probabil scăzut”, a transmis Ministerul Apărării al Marii Britanii.

Colonelul Hamish de Breton-Gordon, fost comandant de tancuri al armatei britanice și expert în arme chimice, susține că remarca lui Putin reprezintă „dezinformare clasică”. Potrivit acestuia, munițiile cu uraniu sărăcit folosite de tancurile Challenger 2 conțin doar urme de metal, adăugând că este „ridicol” să se sugereze că proiectilele cu uraniu sărăcit sunt în vreun fel legate de armele nucleare, care folosesc uraniu îmbogățit.

Știrea inițială: Comentariile au început să circule marți pe canalele de socializare rusești, iar liderul rus a ales să se refere la ele după o întâlnire cu Xi.

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

Cea mai mică insulă din lume are o singură casă. Unde se află, mai exact, și cine o deține

„Dacă toate acestea se vor întâmpla, Rusia va trebui să răspundă în consecință, având în vedere că Occidentul în mod colectiv începe deja să folosească arme cu componentă nucleară”, a spus el.

Putin nu a detaliat, deși liderul rus face frecvent amenințări legate de arme nucleare, în mare parte pentru a convinge țările occidentale să își limiteze intervențiile în războiul din Ucraina.

Șoigu vede o posibilă „coliziune nucleară” cu Occidentul

Între timp, Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, a declarat că acum au rămas din ce în ce mai puțini pași înainte de o potențială „coliziune nucleară” între Rusia și Occident. Moscova are, de asemenea, în stoc propriile obuze de tancuri Svinets-2 cu uraniu sărăcit.

Marea Britanie a răspuns acuzând Rusia că „încearcă în mod deliberat să dezinformeze”. Uraniul sărăcit „nu are nimic de-a face cu armele și capacitățile nucleare”, a declarat Ministerul britanic al Apărării, precizând că este „o componentă standard” folosită de armate, inclusiv de Rusia însăși. „Rusia știe acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Uraniul sărăcit este un produs secundar al procesului de îmbogățire care permite fabricarea combustibilului nuclear și a armelor nucleare și, prin urmare, este mai puțin radioactiv decât metalul natural, deși persistă îngrijorări cu privire la toxicitatea sa. Deșeul este folosit pentru fabricarea obuzelor penetrante pentru tancuri, deoarece este cu 70% mai dens decât plumbul.

Muniții similare au fost folosite de Regatul Unit și de SUA în războaiele din Irak și din Golf din 1991 și 2003, iar o analiză recentă a studiilor din BMJ Global Health a evidențiat „posibile asocieri” de probleme de sănătate pe termen lung în rândul irakienilor legate de utilizarea uraniului sărăcit pe câmpul de luptă.

O analiză a Organizației Mondiale a Sănătății concluzionează că „în unele cazuri, nivelurile de contaminare a alimentelor și a apelor subterane ar putea crește după câțiva ani” și ar trebui monitorizate și recomandă luarea de măsuri de curățare în cazul în care „nivelurile de contaminare cu uraniu sărăcit sunt considerate inacceptabile de către experți calificați”.

Cu toate acestea, o prezentare generală realizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică afirmă că există o „lipsă de dovezi privind un risc clar de cancer în studiile efectuate de-a lungul mai multor decenii”, în timp ce un studiu al Royal Society din 2001 a concluzionat că cel mai mare risc de cancer a fost cel cu care s-au confruntat soldații dintr-un tanc care au supraviețuit după ce a fost lovit de o muniție cu uraniu sărăcit.

Unul dintre experți, Alastair Hay, profesor emerit de toxicitate a mediului la Universitatea din Leeds, a evaluat datele de toxicitate la scurt timp după războiul din Irak, dar a declarat că o evaluare fermă a fost dificilă, deoarece au existat multe alte variabile.

„Una dintre dificultăți a fost încercarea de a stabili expunerea, având în vedere toate incertitudinile – mișcarea oamenilor, unde se aflau munițiile și urmărirea acestor oameni. Au existat atât de multe lacune în ceea ce privește dovezile la momentul războiului din Irak”, a spus el.