Cum poate fi combătută violența în școli. „DNA-ul elevului” și introducerea ultrajului la profesori, printre principalele măsuri propuse de specialiști

Creșterea numărului de psihologi în școli, o educație juridică timpurie a elevilor, introducerea ultrajului la profesori și încurajarea copiilor de a raporta autorităților orice gest nepotrivit sau activitate ilegală, sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Asociația VeDem Just pentru a reduce numărul actelor de violență din școli. Lucian Checheriță, președintele asociaței, a mai explicat pentru Playtech.ro că introducerea camerelor de supraveghere și controlul corporal la intrarea în unitățile de învățământ sunt necesare pentru a asigura o protecție sporită atât elevilor, cât și cadrelor didactice.

„Ce vedem la televizor este undeva la 10% din ce se întâmplă în realitate în România. Infracționalitatea juvenilă a crescut, consumul de droguri a ajuns și la clasele gimnaziale. E important ca fiecare să-și facă treaba, la fel și Biroul de Siguranță Școlară care a fost înființat la nivel de MAI, la fel și profesorii și directorii să nu ascundă cazuri așa cum am auzit acum câteva luni de atingeri sexuale între copii de la clasele gimnaziale, în baia școlii și intenția era să se treacă cu vederea, să se mușamalizeze cumva situația pentru că este vorba de citez imaginea școlii”, a declarat Lucian Checheriță, președintele Asociaței VeDem Just pentru Playtech.ro.

Precizările vin în contextul în care zilele trecute sindicaliștii au cerut protecție sporită pentru profesori și sancțiuni mai dure pentru elevii care comit acte de violențe atât față de cadrele didactice, cât și față de alți elevi. Două cazuri au oripilat atenția publică, este vorba de un caz din București și unul din Prahova.

Profesoară din București, înjunghiată în clasă. Un alt cadru din Prahova, umilit de doi elevi

În urmă cu o săptămână, pe 5 aprilie, o profesoară de japoneză de la un liceu din București a fost înjunghiată de un elev de 16 ani chiar în sala de clasă. Din fericire, cadrul didactic s-a ales cu răni ușoare și a fost externată, în timp ce atacatorul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Tot săptămâna trecută au apărut imagini cu o profesoară de limba engleză de la o școală din Prahova în care este umilită de doi elevi. Cadrul didactic cu o vechime de 20 de ani le-ar fi spus povestit colegilor săi ce s-a întâmplat în timpul orei respective, însă a considerat că nu este este ceva grav.

Gabriel Cotabiță a învins moartea de două ori. Și-a revenit din comă după 3 săptămâni și a scăpat cu viață dintr-un accident teribil

Care ar fi cauza morții lui Gabriel Cotabiță. Artistul s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate în ultimii ani

Imaginile au ajuns în spațiul public, dar și la director, iar atunci au fost declanșate două anchete, una de școală, una de poliție.

Profesoară de engleză, umilită la o școală din Prahova. Sursa foto: Observatorul Prahovean

Ultrajul la profesori și reintroducerea exmatriculării elevilor

Asociația Vedem Just a încercat de mai mai mulți ani introducerea ultrajului în cazul profesorilor, însă în februarie 2020 CCR a găsit vicii în procedura de adoptare și a întors proiectul de lege înapoi în Parlament,

În contextul în care numărul actelor de violențe comise împotriva profesorilor a crescut este cu atât mai mult nevoie de o astfel de lege care să le ofere protecție.

„Avem nevoie de o protecție sporită pentru cadrele didactice, controlul corporal mi se pare o idee bună, a nu se înțelege că e o percheziție, ultrajul împotriva profesorilor ar trebui introdus, să se bucure de o protecție mai sporită, așa cum se bucură și funcționarii publici și jandarmii sau polițiștii”, a subliniat Lucian Checheriță.

Legat de aceste măsuri Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, marți, 11 aprilie că în prezent au loc discuţii cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne pentru modificări legislative privind modul în care va răspunde familia în astfel de situaţii, dar şi pentru o procedură de identificare şi confiscare a obiectelor interzise introduse în şcoli.

„În urma cazurilor de săptămâna trecută, foarte vizibile în presă, dar ştim cu toţii că nu doar din cauza a ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, este o chestiune pe care trebuie să o adresăm la nivel de cauze, şi anume violenţă în mediul şcolar. Suntem cu toţii afectaţi de aceste evenimente”, a spus ministrul Educației.

De la 1 septembrie 2022 elevii nu mai pot fi exmatriculați, iar sindicaliștii cer din nou introducerea acestei măsuri pentru elevii care fac probleme.

Ministrul Educației, despre suspendarea elevilor 

Și Ligia Deca a considerat că nu ar fi o idee rea, suspendarea pentru câteva zile a elevilor care comit fapte de violență, dacă măsura este însoțită și de consiliere.

„Aceasta este o suspendare. Da. O astfel de măsură, dacă ea este însoţită de măsuri de consiliere şi de anumite acţiuni pe care elevul şi familia ar trebui să le facă, cred că nu ar fi o idee rea”, a declarat Ligia Deca marți, la Palatul Parlamentului.

Totodată, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a propus mai multe sancțiuni pentru elevi în cazul unor abateri disciplinare, printre care și detenția școlară, nota la purtare să fie luată în calcul la admiterea la liceu sau la BAC sau amenzi pentru părinți.

Ce pot face profesorii când sunt ținta unor atacuri din partea elevilor

Mulți dintre profesori nu raportează cazurile de agresiune, spun specialiștii.

„Școala trebuie să aplice sancțiunile, inclusiv regulamentul școlar, contextul legal există și prin regulament și prin Legea Educației. Ideea este să nu se stea în pasivitate.Pârghiile există, dar ce se întâmplă este o tendință de lentoare, de indolență la nivel chiar de școli. Primul lucru pe care trebuie să-l profesorul facă este să meargă la directorul instituției, să cheme inclusiv poliția. Există și instituția medierii școlare și Protecția Copilului. În astfel de situații copilul trebuie marginalizat, extras din acest mediu de îndată. Dacă vorbim de cazul de liceul din București, elevul a premeditat gestul. E clar că prevenția este cea mai bună metodă în aceste cazuri”, a mai punctat Lucian Checheriță pentru Playtech.ro.

Ce pârghii există în cazuri elevilor agresați de colegi sau chiar de profesori?

În presă apar zilnic știri despre elevi agresați, bătuți sau umiliți de alți colegi. Multe cazuri sunt filmate și postate pe paginile de socializare, iar mulți dintre elevi rămân cu traume. Nu puține sunt cazurile și în care profesorii sunt cei care îi agresează fizic sau emoțional pe elevi.

Un exemplu recent și relevant este cazul profesorului de la Seminarul Teologic Ortodox din Baia Mare. Potrivit Recorder care a investigat cazul, arhidiaconul s-a pozat în pat cu mai multe minore, le-a oferit băutură într-o excursie și le scria mesaje private după ore.

Două eleve au reclamat comportamentul acestuia, iar imaginile au ajuns și la Marius Nechita, directorul Seminarului. Sancțiuni împotriva cadrului didactic au fost luate abia după ce informațiile au ajuns în presă.

„DNA-ul elevului” sau avertizorul de integritate

Elevii trebuie să aibă minime cunoștințe juridice pentru a se proteja în fața unor astfel de abuzuri.

„A fost la un moment dat și cu DNA-ul elevului sau ceva de genul asta și am zis cum ar fi să introducem în școli avertizorul de integritate pentru că mulți elevi dispun deja de dispozitive mobile. Eu le-am și sugerat când am avut o întâlnire cu ei, să le folosească dacă sunteți făptași la o faptă ilicită”, a mai explicat președintele Asociației VeDem Just.

Rolul Poliției Școlare

Direcția pentru Sigurață Școlară din cadrul Poliției Române a fost înființată în 2020 în timpul mandatului lui Marcel Vela.

„Am ordonat prin Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr. 1842 din 8 septembrie înfiinţarea, în cadrul Poliţiei Române, a Direcţiei pentru Siguranţă Şcolară”, anunța atunci fostul ministru de Interne.

Această structură are rolul de a coordona toate acţiunile de combatere a infracţionalităţii şi va dispune prezenţa poliţiştilor de ordine publică, rutieri, a jandarmilor şi a Poliţiei Locale pentru funcţionarea şcolilor în condiţii de siguranţă.

Structura cooperează cu unităţile de învăţământ şi autorităţile locale pentru combaterea „fenomenului criminogen din şcoli” şi va acţiona în comun cu celelalte structuri ale MAI pentru combaterea infracţionalităţii juvenile, a criminalităţii organizate, respectiv a traficului de persoane şi a traficului de droguri.