Viitorul fără carne. Viermi de făină, fungi, bacterii sau insecte vor fi noile sursă de proteină pentru oameni

Ai mânca un hamburger îmbogățit cu viermi de făină? Bacon fals tăiat dintr-o masă de ciuperci fermentate? Proteine din lapte extrudate de microbi? Poate că ai mâncat deja. Zeci de companii mizează acum pe faptul că aceste alternative la proteinele de origine animală vor deveni o parte obișnuită a dietei oricărui om.

Bacterii, fungi sau insecte, alternativa la carne

Regimul alimentar uman nu duce, în medie, lipsă de proteine, spune Marco Springmann, cercetător în domeniul sistemelor alimentare la London School of Hygiene & Tropical Medicine; de fapt, majoritatea oamenilor mănâncă în prezent mai mult decât suficient. În medie, oamenii au nevoie de aproximativ 50 de grame de proteine pe zi. Dar în regiunile bogate, cum ar fi America de Nord și Europa, oamenii consumă de obicei de două ori această cantitate.

Problema pe care unele companii încearcă să o rezolve este de unde provin aceste proteine. În țările bogate, aproximativ jumătate din proteinele consumate provin din produse de origine animală. Americanul mediu mănâncă mai mult de 120 de kilograme de carne pe an.

În general, pe măsură ce crește bogăția, crește și cererea de carne – o tendință care se remarcă în special în China, scrie nature.com.

Motivul sinistru pentru care Kate Middleton ține mereu haine de doliu în mașină. Puțini s-ar fi gândit la asta

Răspunsul oficial al Ucrainei pentru interdicția lui George Simion pe teritoriul statului: „Activități antiucrainene sistematice ale acestui politician”

Consumul unei cantități atât de mari de carne pune presiune asupra animalelor, oamenilor și planetei. Un raport din 2019 al Comisiei Lancet EAT1 a concluzionat că o dietă globală sustenabilă, care să fie sănătoasă atât pentru oameni, cât și pentru planetă, ar necesita reducerea cantității de carne roșie produsă, inclusiv carne de porc și de vită, cu aproximativ 75%. În același timp, producția de legume, fructe, fasole și nuci ar trebui cel puțin să se dubleze.

În prezent, piața se lărgește pentru a cuprinde toate tipurile de alternative, de la insecte la microbi. Aceste proteine ar putea juca un rol important în obținerea unor alimente mai eficiente și mai ecologice atât pentru oameni, cât și pentru animale. Cercetătorii și producătorii se alătură vânătorii proteinei viitorului, sperând cu toții să depășească provocările legate de costuri – și capriciile gustului.

Înlocuirea cărnii roșii, o diferență uriașă pentru planetă

Carnea nu este în totalitate rea: este plină de aminoacizi și nutrienți esențiali, iar animalele joacă un rol important în multe ecosisteme și societăți. Dar înlocuirea cărnii roșii, în special, ar putea face o diferență uriașă atât pentru oameni, cât și pentru planetă.

Un studiu a constatat că înlocuirea a 20% din carnea de rumegătoare (cum ar fi carnea de vită) cu alternative proteice microbiene până în 2050 ar putea reduce aproximativ la jumătate defrișările anuale.

Alternativele la proteinele animale nu sunt greu de găsit. Plantele – cum ar fi mazărea, fasolea, cerealele și nucile – reprezintă o sursă de proteine ieftină și omniprezentă, care are un istoric îndelungat în ceea ce privește menținerea sănătății umane și o amprentă redusă a emisiilor de carbon.

„Câștigătorul clar este reprezentat de sursele de proteine pe bază de plante minim procesate. În orice evaluare, acestea câștigă detașat”, spune Springmann. Apoi, există produse convenționale pe bază de plante, cum ar fi tofu (din lapte de soia), seitan (din grâu) și tempeh (din soia fermentată).

Compania finlandeză Solar Foods folosește o tulpină naturală de Xanthobacter, de exemplu, pentru a produce o pudră proteică pentru consumul uman numită Solein, care a fost aprobată în Singapore anul trecut; firma a solicitat, de asemenea, aprobarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

Proteinele bacteriene sunt deja folosite în hrana animalelor – Calysta din San Mateo, California, de exemplu, folosește bacterii care produc metan pentru a produce FeedKind, o proteină pe care o transformă în hrană pentru pești și într-un supliment pentru porci.

Diferite alternative ar putea ocupa nișe specifice pe piață, spune Adam Leman, biolog molecularist la Good Food Institute din Chapel Hill, Carolina de Nord. Acolo unde energia electrică regenerabilă este ieftină, bacteriile cu creștere rapidă sunt o opțiune bună pentru a produce o pudră de proteine; acolo unde există deșeuri agricole, ciupercile pot fi folosite pentru a produce o pepită de micoproteine texturate.

„Vom avea nevoie de toate acestea”, spune el.