Unde a apărut primul alfabet și cine l-a inventat pe cel cu litere

Pe băncile școlii aveam să facem pentru prima dată cunoștință cu alfabetul, o succesiune de litere așezate într-o ordine specifică, reprezentând sunetele fundamentale ale limbii. Cuvântul „alfabet” are rădăcini în grecește, provenind de la primele două litere grecești, alfa (α) și beta (β). Dar alfabetul nu este singurul mod de scriere; există și pictograme, scrieri silabice, hieroglife, cuneiforme, glife, și multe altele. Așadar, care a fost primul alfabet, cine l-a inventat, și când a apărut?

Înainte de a descoperi alfabetul, primele modalități de scriere se bazau pe simboluri pictografice precum hieroglifele, semnele cuneiforme sau glifele, utilizate prin presarea unui ac în argilă sau prin gravare în piatră. Aceste simboluri erau complicate, iar scrisul era accesibil doar unui grup restrâns de scribi instruiți. În anul 2700 î.Hr., nevoia de a înregistra sunetele cuvintelor a apărut printre egiptenii antici. Cu toate acestea, odată cu evoluția comerțului și a agriculturii, s-a resimțit necesitatea unei scrieri mai simple.

Adevăratul punct de cotitură în istoria scrisului a avut loc în jurul anilor 1850-1700 î.Hr., când popoarele vorbitoare de limbi semitice au adaptat un subset de hieroglife egiptene pentru a reprezenta sunetele limbii lor. Acest alfabet consonantic, cunoscut sub numele de abjad, consta din 22 (sau 23, potrivit unor cercetători) de simboluri simple, ușor de învățat și de utilizat de negustorii simpli.

Vezi și: Primul text scris în România, ce alfabet se prefera atunci: româna nu era o limbă destul de „cultă”

Primul alfabet a apărut în urmă cu 2.700 de ani

Dezvoltarea ulterioară a avut loc în Fenicia, de unde și numele „alfabet fenician”. Acesta a fost preluat de comercianții maritimi fenicieni și a evoluat în diverse alte alfabete, inclusiv cel ebraic, aramaic și grec. Alfabetul fenician a fost adaptat și îmbunătățit în Grecia în secolul al VIII-lea î.Hr., marcând momentul apariției primului alfabet adevărat. În acest proces, caracterele feniciene au fost păstrate, altele au fost eliminate, iar adăugarea literelor pentru vocale a, e, i, o și u a făcut textul ușor de citit și pronunțat.

Limba greacă a contribuit la dezvoltarea unui mod unic de scriere numit bustrofedon, care implica scrierea bidirecțională, alternând de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Din alfabetul grec au derivat ulterior alfabetele latin și chirilic, care au devenit fundamentale în scrierea europeană și rusă, respectiv.

În ciuda acestei evoluții remarcabile, există și „alfabete pierdute,” cum ar fi cel nabatean, etrusc și roman, care rămân nedescifrate datorită lipsei de texte bilingve pentru decodificare. Astfel, istoria alfabetului este una fascinantă, reflectând nu doar evoluția limbajului scris, ci și complexitatea și diversitatea culturală care a contribuit la modelarea modului în care comunicăm astăzi.