Se întâmplă cu banii românilor în 2023: criza care a speriat deja Cehia și Ungaria, avertismentul experților
La fel ca întreaga Europă, România a trecut în 2022 printr-un val inflaționist care nu s-a încheiat încă, prin scumpiri accelerate la energie și înăsprirea condițiilor de creditare. Din acest motiv, nu ar trebui să vină ca o surpriză majoră avertismentul experților despre criza ce urmează să ne lovească în 2023, foarte similară, de altfel, cu criza din 2008.
În urmă cu câteva zile, analiștii băncii de investiții Nomura Holdings Inc. au publicat un raport citat de Bloomberg referitor la Europa de Est în 2023, în special România, Cehia și Ungaria. Provocările fiscale și externe se vor înăspri în noul an, iar riscului unei crize a cursului de schimb este cât se poate de probabil.
Ce urmează pentru români, criza din 2023
În spatele raportului realizat de Nomura Holdings Inc. s-au aflat nu mai puțin de opt indicatori, printre care gradul de acoperire a importurilor de către rezervele valutare, nivelul dobânzilor pe termen scurt, dar și măsurile privind deficitul fiscal, respectiv deficitul de cont curent. În final, conform Damocles Index, din 32 de piețe emergente, Cehia, România și Ungaria se îndreaptă cu pași repezi către o criză monetară.
Acest fenomen preconizat pentru țara noastră în 2023 a lovit deja Egiptul, Sri Lanka, Turci și Pakistan, țări care nu au depășit până la această oră criza detaliată mai sus, după cum se menționează în raport. Ca să înțelegi mai bine faptul că semnele îngrijorătoare s-au văzut deja din 2022, este suficient să te uiți la forintul ungar, o monedă emergentă cu cele mai slabe performanțe din anul proaspăt încheiat. Aceasta nu a fost ajutată nici de faptul că a fost amânată de către Comisia Europeană eliberare fondurilor din Mecanismul de reziliență. În plus, leul românesc, la fel ca și coroana cehă, au pierdut în acest timp mai mult de 8% din valoare în raport cu dolarul american.
În final, conform analiștilor Nomura, vulnerabilitatea monedelor statelor emergente se află acum la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, iar acesta este un ”avertisment grav” cu privire la riscurile ce urmează să ne lovească în perioada următoare.