Salariu de bugetar versus salariu la privat. Așa înțelegi de ce aleargă românii după posturi la stat, concurență neloială

„Analizând datele din ultimii ani, România s-a situat pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări din UE în perioada 2018-2021. Dacă până în 2009 România era plasată în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27.

În anul 2013 România ajunsese pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și al majorării salariilor unor categorii de bugetari, iar în anul 2015 ocupa locul 20 din 27, în contextul unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile ca procent în PIB. Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție”, potrivit raportului.

Partea bună pentru cei care visează de mulți ani la o poziție de bugetar este că se fac angajări într-un ritm accelerat. Dacă situația din 2022 se repetă și anul acesta, salturile sunt fabuloase. Majorările de personal s-au înregistrat în special la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+6.109 posturi ocupate), Ministerului Educației (+4.331 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (+4.046 posturi ocupate) și Ministerului Finanțelor (+446 posturi ocupate).

„Ulterior creșterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajați în sectorul guvernamental a scăzut cu 119.534 de persoane, în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2022, până la un nivel de 1,28 mil. Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi.

Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2022 s-a produs în special la nivelul autorităților executive locale (-34.395 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-21.287 posturi ocupate), alte instituții finanțate integral din venituri proprii (-12.353 posturi ocupate), Ministerului Finanțelor (-8.886 posturi ocupate), Ministerului  Apărării Naționale (-6.256 posturi ocupate), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (-4.865 posturi ocupate).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă au fost înregistrate creșteri la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+28.379 posturi ocupate), Ministerului Justiției (+3.137 posturi ocupate), Secretariatului General al Guvernului (+2.167 posturi ocupate), Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (+1.560 posturi ocupate) și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (+1.108 posturi ocupate)”, se mai transmite în raport. 

La final de 2022, în România erau aproximativ 1,28 milioane de bugetari.