România se digitalizează încet, dar sigur. Ce servicii online vei putea accesa, cum te ajută

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a finalizat cu succes proiectul de digitalizare în România, „HUB de Servicii MMSS – SII MMSS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Acest pas a permis crearea unui sistem informatic integrat și a unei platforme de interoperabilitate, facilitând conexiunile între bazele de date ale ministerului și altor instituții, fie ele centrale sau locale.

Rezultatul acestei inițiative este o îmbunătățire semnificativă a modului în care cetățenii și mediul de afaceri interacționează cu statul.

Acum, există posibilitatea de a depune cereri online pentru asistență socială și de a accesa informațiile personale printr-un singur punct de contact.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Această schimbare ar trebui să elimine necesitatea dosarelor fizice și a documentelor voluminoase, precum și drumurile către sediile direcțiilor de asigurări și servicii sociale.

Vezi și: Dispare dosarul cu șină, serviciile de stare civilă se mută pe internet. Cel mai nou efort de digitalizare a României, oficial

Ce vei putea face pe HUB-ul MMS – SII MMSS

• depunerea online a cererilor de beneficii de asistență socială și servicii sociale, prin intermediul unui singur punct de contact cu cetățeanul – portalul MMPS;
• crearea modulul e-Asistență Socială (prin intermediul căruia se vor putea depune cererile și nu numai);
• posibilitatea de consultare online a dosarelor de către orice cetațean sau întreprindere;
• constituirea dosarelor electronice ale beneficiarilor de servicii sociale și, implicit, optimizarea și modernizarea activității asistenților sociali, prin implementarea unui modul de management de caz, inclusiv prin culegerea/ introducerea de date prin terminale mobile (ex. pentru ancheta socială), care va permite totodată crearea și consolidarea diverselor formulare electronice și crearea bazelor de date electronice interoperabile (la nivel de cod numeric personal) pentru diferitele tipuri de servicii;
• creșterea accesibilității serviciilor publice electronice care urmează a fi furnizate de către MMPS și instituțiile sale, în fapt, măsuri de optimizare și debirocratizare;
• asigurarea mecanismelor de prevenție, de semnalare automată a suspiciunii de fraudă;
• furnizarea de date corecte (prin eliminarea erorilor, redundanțelor și/sau tentativelor de fraudă) celor care gestionează fondurile publice destinate indemnizațiilor sociale, beneficiilor sociale, pensiilor, ajutorului de șomaj, prestării serviciilor sociale, acordării ajutoarelor etc., în domeniile de activitate specifice MMPS și totodată obținerea unor rapoarte optimizate pentru fundamentarea deciziilor și politicilor din domeniile muncă, familie și protecție socială, la nivel național;
• asigurarea interoperabilității sistemelor informatice în plan intern (între departamentele MMPS și instituțiile aflate în subordinea/ sub autoritatea/ în coordonarea MMPS), național (între MMPS și instituțiile aflate în subordinea/ sub autoritatea/ în coordonarea MMPS și alte instituții centrale și locale) și european (cu sisteme omoloage de la nivel european);
• gestionarea unitară a informațiilor cu privire la beneficiarii de drepturi de securitate socială acordate acestora din fonduri publice.

Vezi și: România, „repetentă” la digitalizare: suntem cu mult sub media europeană

Se digitalizează și serviciile consulare

Mai mult, o altă propunere legislativă adoptată recent de Parlament reprezintă un pas major către digitalizarea serviciilor consulare. Aceasta va permite cetățenilor români să beneficieze de servicii consulare online, eliminând necesitatea de a se deplasa la consulate sau ambasade.

Modificarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară are ca obiectiv creșterea accesului la serviciile consulare prin intermediul mediului online.

Noul act normativ prevede că în funcție de tipul serviciului solicitat și de preferințele titularului cererii, documentele eliberate în cadrul activității consulare pot fi obținute personal, expediate prin curierat, cu costurile aferente suportate de solicitant, sau pot fi transmise în format electronic, după ce au fost emise și semnate cu semnătură electronică calificată.

Vezi și: Eșecul digitalizării: avem tehnologie, dar n-are cine să ne învețe să o folosim, situația companiilor din România