România paradoxurilor – oameni fără bani în cont, dar ”la coadă” la shopping online: cifrele cel puțin ciudate
Semnele unei crize economie pe meleaguri mioritice au apărut încă de la mijlocul anului trecut, când inflația galopantă nu a lovit doar în puterea de cumpărare a românilor, dar a crescut într-un ritm accelerat dobânzile la creditele ipotecare, punând mulți oameni în dificultate.
Magazinele online din România, în 2022, s-au bucurat de o creștere cu 12,5% a numărului de comenzi față de 2021, în timp ce valoarea cheltuită de români a fost cu 22% mai mare, atât din pricina scumpirilor apărute între timp, cât și din cauza dependenței românilor pentru shopping. Valorile sunt cu atât mai ciudate cu cât nu le mai poți clasifica ca o consecință a pandemiei. În 2021, românii ar fi avut mult mai multe motive să se rezume la cumpărături pe internet.
Românii și cumpărăturile pe internet
Conform datelor centralizate de MerchantPro, o platformă de comerț electronic, se poate spune că, în România, a existat un comportament fluctuant în privința achizițiilor online. De exemplu, a fost depistată o precauție sporită în martie, la începutul războiului din Ucraina, dar chiar și atunci, s-a văzut o creștere de 5% de la un an la altul a tranzacțiilor. Foarte ciudată, aproape arogantă, a fost situația din mai, când saltul anual al tranzacțiilor a fost de 30%.
Doar prin magazinele online de la noi care folosesc platforma MerchantPro, aproximativ 1500 la număr, inclusiv cele care și-au început activitatea în 2022, comenzile plasate au fost de aproape 250 de milioane de euro. Comanda medie a fost de aproximativ 56 de euro, în creștere cu 12% față de 2021, când era mai aproape de 50 de euro.
Vizavi de schimbările vehiculate în 2023, ne așteptăm la investiții în automatizări, inclusiv eforturi de integrare sau adopție a soluțiilor de inteligență artificială. Creșterea performanței magazinelor din perspectiva vizitatorilor este de asemenea pe listă la capitolul tendințe estimate, deși inflația continuă să-și facă simțite efectele în România, iar puterea de cumpărare s-a dus în jos într-un ritm accelerat, mai ales în rândul pensionarilor.