România, la masa țărilor bogate din UE: nu mai suntem codași, stăm bine cu banii

Țara noastră face parte din clasamentul statelor europene care se bucură de venituri generoase. Deși poate părea greu de crezut pentru oamenii de rând, suntem la masa cu „greii” comunității europene.

Se pare că, atât în 2021, cât și în 2022, țara noastră a reușit performanța de a se menține în rândul statelor europene cu venituri mari. Un clasament al Băncii Mondiale, după cum notează o analiză Economedia, indică faptul că ne numărăm printre țările puternice. Cifrele Băncii Mondiale omit doar Bulgaria, însă în privința celorlalte state membre ale comunității europene, merită precizat că noi suntem în rândul țărilor cu venituri mari.

Nu suntem nici pe departe așa de săraci precum avem impresia

„România este clasificată, în prezent, ca o țară cu venituri mari (high income), având la finalul anului 2022 un venit brut naţional (VNB) pe cap de locuitor de 15.660 dolari, în creștere de la 14.200 dolari în 2021. Pentru a face parte din grupul țărilor cu venituri mari, țara noastră trebuia să aibă anul trecut un venit brut național pe cap de locuitor de minimum 13.845 dolari”, conform sursei citate.

Rămâne de văzut însă dacă vom reuși să ne menținem poziția și în 2023, dat fiind faptul că economiștii văd cu destul de mult pesimism evoluția economiei noastre naționale din acest an.

Exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Cine sunt candidații care merg în turul 2 

Ce presupune programul ”Hrană, apă, energie” pe care Călin Georgescu vrea să-l implementeze în România, dacă va deveni președintele țării

De exemplu, cea mai recentă analiză a BNR pe această temă arată că România se confruntă cu o scădere a creșterii economice peste așteptări în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată.

În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației, dar și formarea brută de capital fix au continuat să-și accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net și-a mărit relativ modest impactul contracționist, în condițiile în care descreșterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.