Realitatea ”plafonării” prețurilor la alimentele de bază în magazinele din România. Multe sunt mai scumpe sau în cantități mai mici, la ce să fii atent la raft
Legislația în vigoare din România prevede plafonarea prețurilor la alimente de bază. Inițiativa ar fi trebuit să înceapă să-și facă simțite efectele în piață de la 1 august 2023 și, printre altele, să se reflecte într-o serie de amenzi usturătoare pentru comercianții care neglijează acest aspect.
În timp ce românii obișnuiți caută cu lumânarea prețurile mai mici la alimentele de bază din supermarketuri și hipermarketuri, realitatea este că multe dintre produsele care ar fi trebuit să se ieftinească s-au scumpit. În cel ”mai bun” caz, s-ar putea să observe că se comercializează în ambalaje de dimensiuni mai mici, chiar dacă acest aspect nu este foarte bine evidențiat. Aceasta este concluzia unei investigații Prima News.
Prețurile de la raft, mai complicate decât ai crede
Deși sancțiunile pentru comercianții care nu respectă plafonarea adaosului comercial la alimente de bază sunt foarte aspre, se pare că la raft găsești orice în afară de prețuri mici. Din păcate, există multe produse care sunt mai scumpe ca înainte. Altele au prețul neschimbat comparativ cu acum trei luni, în timp ce cei mai mulți români nu-și pun sub nicio formă speranța într-un sentiment de economisire.
Cel mai trist este că s-au scumpit niște produse importante din dieta uzuală a românilor, iaurtul, smântâna sau brânza. În plus, cum de altfel s-a întâmplat și în Ungaria când s-a adoptat un practică similară, s-a creat o penurie în cazul anumit produse. Pur și simplu nu se mai găsesc la raft. În final, portofelul românilor nu este mai plin, sentiment cu care poate empatiza oricine a fost la cumpărături în ultimele săptămâni sau luni.
Citește și: Ce înseamnă noua ordonanță pentru prețurile la mâncare: supermarketurile nu mai au nicio șansă acum
Gramaj mai mic la același preț
Sursa citată atrăgea atenția asupra unui sortiment îndrăgit de cârnați care acum se regăsește la 230 de grame în loc de 330 de grame ca înainte, prețul fiind neschimbat. Ca referință, acest fenomen a ajuns să fie consemnat în manualele de economie și poartă numele de shrinkflation. Fenomenul se întâlnește peste tot, de la suc și bere până la așa numite alimente de bază.
Ca referință, lista produselor pe care ar trebui să le vezi mai ieftine la raft s-a extins de curând și include bulion, margarină, smântână, drojdie, cozonac, varză murată și usturoi. Din păcate, tot mai mulți experți atrag atenția asupra faptului că această practică este distructivă pe termen lung pentru economie, exemplul Ungariei fiind cel mai elocvent, o țară îngropată în inflație galopantă și penurie de alimente. Până nu demult, se făceau caravane la granița cu România pentru ca ungurii să cumpere mâncare de la noi din cauza măsurilor similare adoptate de guvernul Orban anul trecut.