Povestea neștiută a femeii din umbra întemeietorului romanului modern în România. Cum a sculptat geniul lui Liviu Rebreanu [VIDEO]

În Pitești, în data de 27 decembrie 1888, se năștea o femeie ale cărei contribuții și devotament au lăsat o amprentă profundă în istoria culturală românească.

Aceasta este Ștefana, cunoscută mai ales sub numele de Fanny Rebreanu, o personalitate care a marcat lumea literară prin prezența sa și implicarea în viața romancierului Liviu Rebreanu.

Vezi și: 10 scriitori români care au murit în sărăcie

Începuturile lui Fanny Rebreanu

Fanny și-a început călătoria spre faimă și recunoaștere atunci când, în luna mai a anului 1912, a devenit soția prestigiosului scriitor.

Întâlnirea lor a fost consemnată de Victor Eftimiu, care a descris-o ca fiind profundă și plină de devotament, cu o iubire neobișnuită, un sentiment care i-a legat inima de cea a scriitorului și care a nu s-a stins, de-a lungul timpului, devenind o prezență constantă în viața și memoria romancierului.

Înainte de căsătorie, Fanny Rebreanu adusese pe lume o fetiță pe nume Puia Florica, care a crescut și a devenit ulterior o reputată crainică la Radiodifuziune, dintr-o relație anterioară.

În momentul căsătoriei, Liviu Rebreanu a adoptat-o pe Puia Florica, transformând familia Rebreanu într-una dintre cele mai respectate din Bucureștiul interbelic.

Fanny, o actriță talentată, a ales să părăsească scena în anii ’20 pentru a-i fi alături lui Liviu Rebreanu și pentru a-l sprijini în călătoria sa literară.

Împreună, au trăit au trecut prin momente dificile, inclusiv perioada tulbure a Primului Război Mondial, contribuind la reconstrucția Teatrului Național Românesc, în ciuda ocupației și a schimbărilor impuse de evenimentele vremii.

Vezi și: Povestea sfâșietoare a ultimelor clipe ale întemeietorului romanului modern. Liviu Rebreanu a avut un sfârșit ce pare din carte VIDEO

O soție devotată și o prietenă de nădejde

În ciuda multiplelor sale angajamente, Fanny Rebreanu nu a fost doar soția devotată a unui scriitor de seamă, ci și o colaboratoare energică în acțiuni precum administrarea revistei Mișcarea literară și organizarea gospodăriei de la Valea Mare, locul unde Liviu Rebreanu a scris capodopera Răscoala.

Ea i-a fost mereu aproape scriitorului, fiind prima care îi citea manuscrisele, protejându-le și conservându-le cu sfințenie, în special atunci când vorbim despre cele cinci caiete ale Jurnalului.

În 1968, Fanny Rebreanu a publicat o carte intitulată Cu soțul meu, o culegere de evocări și fapte biografice inedite, alături de lucrarea Zilele care au plecat, scrisă de Puia-Florica Rebreanu, fiica scriitorului.

Aceste opere, împreună cu Jurnalul și corespondența intimă cu Liviu Rebreanu, reprezintă, fără dar și poate, un patrimoniu unic biografic de familie, ce oferă o perspectivă intimă și personală asupra vieții și operei scriitorului.

Despre volumul Cu soțul meu, Perpessicius a scris că este mult mai mult decât o simplă biografie. De la prima întâlnire, candidă și sfioasă, până la dureroasa pierdere, carte consemnează fiecare moment cu o discretă și sublimă fermitate în fața destinului.

Dacă vreți, reprezintă un flux constant de iubire și devotament, atât pentru omul Liviu Rebreanu.

Vezi și: Konrad Bercovici, românul care l-a dat în judecată pe Charlie Chaplin: O luptă juridică cu arome de comedie