Povestea cântăreței care a căzut în uitare: ‘interzisă’ de comuniști, Doina Limbășanu avea o voce de aur

ACTUALITATE
Povestea cântăreței care a căzut în uitare: 'interzisă' de comuniști, Doina Limbășanu avea o voce de aur
24 mart. 2023 | 15:03

Era o vreme când o puteai auzi pe Doina Limbășanu peste tot. Vocea puternică și dicția extraordinară a artistei o ajutau să fie remarcată și, deopotrivă, apreciată de ascultătorii de muzică ușoară românească.

Totuși, deși a făcut parte din „garda veche”, puțini sunt cei care își mai amintesc acum de cântecele Doinei Limbășanu, însă există un motiv cât se poate de logic pentru asta, independent de calitățile sale vocale.

doina-limbasanu-cantareata-poveste

Doina Limbășanu – imagine din arthiva personală a artistei

Doina Limbășanu, un timbru vocal excepționa: artist născut, nu făcut

Doina Limbășanu s-a născut în data de 28 noiembrie 1949, la Mediaș, devenind una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară de la noi din țară.

Doina Limbășanu a debutat la Televiziunea Română, în anul 1966, la emisiunea Dialog la distanță, unde a premiul pentru cea mai tânără solistă de operă, după ce a interpretat aria Doina Stăncuței, de Tiberiu Brediceanu,

În anul 1972, artista participa la concursul Steaua fără nume, organizat tot de Televiziunea Română.

A început să cânte  la vârsta de 8 ani, la Palatul Pionierilor din Brașov, devenind la 9 ani solista corului. De atunci, până când a devenit celebră și mult după aceea, nu s-a mai despărțit de scenă, așa cum îi stă bine oricărui artist născut, nu făcut.

„Dintre marile orchestre alături de care am avut bucuria să pot cânta pot enumera: Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române , condusă de maestrul Sile Dinicu, Orchestra de Estradă a Teatrului Muzical din Brașov, condusă de maeștrii Alexandru Herșcovici și Radu Odeșteanu”, mărturisea Doina Limbășanu, la un moment dat, într-un interviu acordat publicației Știrile Transilvaniei.

A colaborat, de-a lungul carierei sale, cu artiști renumiți, printre care Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cornel Constantiniu sau Aurelian Andreescu, iar repertoriul său s-a îmbogățit, în timp, cu melodii compuse de la fel de faimoșii Marcel Dragomir, Gabriel Mărgărint, Dan Pavelescu, Vasile Veselovschi, Ion Cristinoiu sau Marius Țeicu.

Până la plecarea sa din țară a susținut concerte, dar și diverse turnee cu Orchestra de Estradă a Teatrului Muzical din Brașov, atât în țară cât și în străinătate, fiind angajată din anul 1973 în cadrul acestei instituții, unde a reușit să devină o mare vedetă, apreciată de iubitorii de artă ai timpurilor.

Conform propriilor declarații, obișnuia să meargă la emisiunile de televiziune cazional, fiind invitată destul de des la acestea până în momentul în care a decis să plece în Germania, moment în care s-a schimbat absolut totul, după cum este lesne de înțeles.

doina-limbasanu-cantareata-poveste

Doina Limbășanu – imagine din arthiva personală a artistei

Unde a „dispărut” artista: de ce au „arhivat-o” comuniștii

Doina Limbășanu a strălucit, efectiv, alături de alți soliști renumiți din Europa de Este, printre care Josef Lauffer, Kati Kovacs, Henela Vondracknova sau chiar Karel Gott, însă lista este, evident, mult mai lungă de atât.

Destul de important în context, ea a participat la spectacole găzduite de Friederichstadt Palace, la Berlin.

Ceea ce ne duce la „dispariția” artistei de pe scena românească.

În 1987, artista se stabilea în RFG, luând numele de Doina Oberth Limbășanu, în urma căsătoriei cu un cetățean german.

Nici nu este de mirare că a dispărut totalmente din amintirea românilor, de vreme ce tovarășii nu îi priveau pe ochi buni pe cei ce alegeau să plece din România, mai ales în partea aceea de Europă.

În „buna” tradiție, oamenii lui Nicolae Ceaușescu aveau s-o facă uitată pe cântăreața cu o voce excepțională, iar melodiile sale să nu mai fie „date pe post” până la Revoluție, eveniment care a anulat, într-o oarecare măsură, cenzura.

În zilele noastre, Doina Limbășanu locuiește, în continuare, în Germania, fiind pensionară. În paralel, este pasionată de rețele de socializare, fiind destul de activă în cadrul acestora.

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele