Peștera Nerja a fost cea mai populară „atracție” din epoca de piatră, din Europa: ce s-a descoperit despre oamenii preistorici

ACTUALITATE

Oamenii au aprins torțe în interiorul acestei peșteri spaniole de 41.000 de ani.

O peșteră din sudul Spaniei a fost vizitată în mod continuu de oameni de peste 40.000 de ani, au dezvăluit noi cercetări. După ce au analizat cărbunele și funinginea lăsate de torțele care au luminat caverna din timpuri imemoriale, autorii studiului au confirmat că locul a văzut mai multe incursiuni preistorice decât orice altă peșteră din Europa.

Situată în provincia Malaga, Peștera Nerja este renumită pentru arta paleolitică care a fost lăsată pe pereții ei de diferite generații de locuitori preistorici. Variind de la puncte și linii simple până la modele zoomorfe mai complexe, desenele reflectă capacitățile cognitive, culturale și tehnologice ale diferiților oameni care au intrat în peșteră și indică o istorie lungă de utilizare care se întinde pe mii de ani.

Peștera ar fi fost luminată de torțe și focuri de tabără, toate acestea lăsând straturi de funingine pe pereții interiori și reziduuri de cărbune pe pământ. Folosind diferite tehnici de datare cu carbon, autorii studiului au reușit să identifice vârsta acestor diferite straturi și să ofere o relatare deosebit de detaliată a istoriei Peșterei Nerja.

De ce e specială această peșteră

„Acest lucru ne-a permis să extindem intervalul cronologic general al sitului, împingând cu mai mult de 10.000 de ani originea ocupației umane din peștera Nerja”, explică cercetătorii în lucrarea lor.

În total, au identificat 73 de faze distincte de ocupare, variind de la 41.218 la 2.998 de ani în urmă. Pe baza acestor descoperiri, autorii concluzionează că „Peștera Nerja este peștera de artă paleolitică din Europa, unde a fost înregistrat cel mai mare număr de faze ale vizitelor preistorice distincte în zonele interne”. Odată cu această descoperire vin și noi perspective cu privire la diferitele culturi umane antice care au făcut o flacără în peșteră.

De exemplu, cele mai vechi reziduuri identificate de cercetători coincid cu industria aurignaciană, care este asociată cu cei mai timpurii oameni moderni din Europa. De asemenea, este posibil ca o parte din această funingine să fi fost lăsată de torțele neandertalienilor, oferind astfel noi perspective asupra stăpânirii focului de către strămoșii noștri dispăruți.