Performanțele creierului, stimulate de un factor surpriză : Care este acela, ce au descoperit cercetătorii

Performanțele creierului nu sunt aceleași pentru toți oamenii. Acestea depind de mulți factori, iar cercetătorii au descoperit, de curând, un element surprinzător ce stimulează aceste performanțe. Deocamdată, ce-i drept, rezultatele au fost înregistrate doar în urma experimentelor făcute pe șoareci.

Performanțele creierului, stimulate de un factor surpriză

Cercetătorii din Germania au descoperit după experimente făcute pe șoareci, că creierul acestora beneficiază de pe urma unei vieți mai active și mai plină de experiențe, formând conexiuni neuronale îmbunătățite.

Ei au comparat activitatea cerebrală a rozătoarelor crescute în condiții de mediu diferite și au aflat că un mediu mai bogat în experiențe și acțiuni a generat o activitate sporită în hipocampus.

Datorită rolului său major în învățare și memorizare, hipocampusul uman este afectat frecvent de boli degenerative, ca Alzheimer.

Muzicianul din România care a intrat de patru ori în Cartea Recordurilor. Obișnuia să se antreneze ore în șir, de trei ori pe săptămână

Ce relație au, de fapt, Andreea Bostănică și Yny Sebi. De câte ori s-au întâlnit și cum au decurs lucrurile între ei EXCLUSIV

„Rezultatele au depășit cu mult așteptările noastre”, a spus expertul în neuroștiințe Hayder Amin, de la Centrul German de Boli Degenerative (DZNE), unul dintre autorii studiului publicat în Biosensors and Bioelectronics.

„Simplificând, putem spune că neuronii șoarecilor ce au crescut într-un mediu mai dinamic erau mult mai interconectați decât cei care au trăit în condiții standard”.

Care este acela, ce au descoperit cercetătorii

Descoperirea făcută de Amin și colegii săi, ar putea fi folositoare pentru prevenirea și tratarea disfuncțiilor creierului și ar putea duce la dezvoltarea unor metode noi bazate pe inteligența artificială pentru realizarea acestor lucruri.

„Am adunat o bogăție de date ce dovedesc beneficiile experiențelor bogate asupra stării creierului”, a spus și Gerd Kempermann, cercetător în neurogenetică la DZNE.

Cercetătorii au comparat mostre de țesut cerebral de la două grupuri de șoareci cu vârsta de 12 săptămâni, ale căror experiențe de viață începuseră după 6 săptămâni de la naștere.

Unul dintre ele trăise în cuști standard, fără niciun fel de obiecte care să le stimuleze activitatea fizică: au avut parte doar de apă, hrană și materiale pentru cuibărit.

Celălalt grup a trăit în cuști mai mari, dotate cu jucării, labirinturi construite din tuburi de plastic și mici căsuțe unde au putut să beneficieze de un alt mediu de viață, mult mai bogat în activități și experiențe.

Testarea țesuturilor s-a făcut cu ajutorul unui neurocip cu 4.096 de electrozi ce a înregistrat activitatea simultană a mii de neuroni.

Astfel, echipa a putut să măsoare nivelul de conectivitate între între hipocampus și straturile exterioare ale creierului ce guvernează o întreagă listă de procese cognitive, ce sunt grupate în șase regiuni interconectate din zona hipocampusului și corticală.

„Indiferent la ce parametri ne-am uitat, o experiență mai bogată a sporit literalmente conexiunile din rețelele neuronale”, mai spus Amin.

„Aceste descoperiri sugerează că o viață mai activă și mai plină de noi experiențe, influențează starea creierului și o pune pe baze total noi”.

Este știut de ceva timp că experiențele noastre își pun amprenta în conectivitatea creierului nostru, dar acest studiu a arătat cât de importante pot fi aceste urmele lăsate de acestea.

Oamenii de știință speră acum că descoperirile lor pot fi extinse și asupra modului în care interacțiunile sociale, activitatea fizică și procesele de învățare – ce au toate un impact major asupra felului în care funcționează creierul – influențează funcțiile cerebrale.