Orașul descoperit pe malul râului Mureș: ce secrete ascunde așezarea mai „bătrână” decât piramidele egiptenilor

Așezarea de la Turdaș (comuna Turdaș, județul Hunedoara) era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, datorită materialului deosebit de bogat descoperit. Explicația materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului în zona, stă în faptul că această așezare estimată la o suprafață de o sută de hectare era, de fapt, un oraș, lucru dovedit de existența fortificațiilor din lemn, unul chiar consacrat religios. Dovadă sunt și sacrificiile umane descoperite.

În ceea ce privește vechimea acestui oraș, este de peste 6.200 de ani, ceea ce face ca orașul de la Turdaș să fie cu mult mai bătrân decât piramidele egipetenilor. Primele cercetări s-au făcut în jurul anului 1850, fiind printre primele situri cercetate în România. Prima cercetare sistematică s-a făcut în 1875, de prima femeie arheolog din zona această a Europei, Zsofia Torma.

Așadar, așezarea de la Turdaș (Hunedoara) se numără printre cele mai controversate situri preistorice descoperite în România. Unii arheologi au asemuit-o unui oraș, însă în prezent o mare parte din suprafața sa se află sub autostrada de pe valea Mureșului. Râul Mureş traversează Transilvania de la est la vest pe o distanţă de aproape 800 de kilometri şi a jucat un rol important pentru populaţiile din regiune, încă din cele mai vechi timpuri. Unii istorici l-au numit un bulevard al civilizaţiilor preistorice, văile sale fiind una dintre marile căi de comunicaţii ale triburilor din Transilvania.

Ca referință, pe Valea Mureșului, o mulțime de așezări preistorice au fost descoperite, începând din secolul al XIX-lea, în județul Hunedoara, dar niciuna nu a stârnit atâtea controverse ca rămășițele unui presupus oraș vechi de aproape șase milenii, situat pe valea Mureșului, în zona Orăștiei.

Orașul preistoric de pe valea Mureșului, vechi de 6000 de ani

Astfel, o așezare veche de peste 6.000 de ani a fost identificată de arheologi pe malul râului Mureș, în zona satului Turdaș, învecinat municipiului Orăștie. Cercetările istorice din lunca Mureșului au început încă din jurul anului 1875, când au fost coordonate de Zsófia Torma (1832 – 1899), prima femeie arheolog din Transilvania. Au continuat, sporadic, în perioada comunistă și au fost reluate din 1992 pentru câțiva ani.

Cele mai recente săpături arheologice din zona Turdaș au avut loc în perioada mai – noiembrie 2011, în pregătirea lucrărilor al tronsonul Deva – Orăștie, din autostrada A1 . Atunci, arheologii au delimitat și cercetat 13 situri arheologice pe traseul autostrăzii, între Orăștie și Șoimuș.

Unele așezări au fost datate ca fiind din perioada neolitică (circa 4.500 – 4.200 î. Chr.), altele din epoca fierului, epoca bronzului, epoca romană, epoca migrațiilor, perioada medievală timpurie (sec. IX-XII) și perioada modernă (de la 1.700). Dar situl care a stârnit cele mai mari controverse a fost al „orașului preistoric” de la Turdaș. Cele mai multe dintre rămășițele locuințelor preistorice au rămas însă îngropate sub autostrada A1 și de drumurile adiacente acesteia, dar și de traseul magistralei feroviare și de apele Mureșului.

Cercetările au vizat o suprafață de 12 hectare, însă unii arheologi au susținut că în vremea existenței sale, așezarea preistorică se întindea pe aproape o sută de hectare. Potrivit arheologilor care au cercetat situl Turdaș, aici au fost descoperite rămășițe ale unor așezări specifice culturilor Starčevo-Criş, Turdaş, Petreşti și Coţofeni, dar și din perioada dacică, perioada romană și perioada medievală.

Terenul cercetat a fost acoperit, în mare parte, de tronsonul de autostradă Deva – Orăștie. De asemenea, în aceeași zonă a satului Turdaș au fost construite drumuri și Tunelul feroviar Turdaș, de pe noul sector feroviar Simeria – Coşlariu.

În Ardeal există urme ale celei mai vechi așezări românești care are peste 6.000 de ani vechime. Acum peste un deceniu, peste el s-a construit o autostradă. Autoritățile au promis că vor realiza o copie, dar, din păcate, nu s-au ținut de cuvânt.