”Omul din Denisova”, cea mai misterioasă rudă a noastră: cine era acest ”verișor”preistoric al Homo Sapiens

”Omul din Denisova” este ruda lui Homo Sapiens despre care se știu cele mai puține lucruri, de la descoperirea primelor rămășițe ale acestui tip de hominid, în 2008, în peștera Denisova din Munții Altai. Cercetătorii estimează că acest „verișor” al oamenilor moderni a dispărut în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, dar multe mistere planează în continuare asupra lui.

”Omul din Denisova”, cea mai misterioasă rudă a noastră

Omul de Denisova (Homo denisovensis) sau Denisovanul este o specie dispărută de hominid ale cărui rămășițe au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai. Era o rudă apropiată a omului de Neanderthal și a dispărut în urmă cu aproape 50.000 de ani.

Ei au trăit împreună cu Homo Sapiens de-a lungul unor perioade din Paleoliticul Inferior – cu 3,3 milioane de ani, până la 300.000 de ani în urmă – și în Paleoliticul Mijlociu, până cu aproximativ 50.000 de ani în urmă, conform iflscience.com.

Nu te lăsa păcălit, această specie preistorică nu era ruda mai puțin dotată intelectual decât celelalte specii umane din acele vremuri. Reprezentanții ei mergeau drept, în două picioare, erau isteți, făceau unelte și confecționau chiar și bijuterii minunate.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Împreună cu oamenii de Neanderthal, Denisovienii sunt rudele noastre dispărute. Sunt strâns legați de noi – de fapt, ADN-ul lor încă se regăsește în anumite populații de pe glob.

Din 2010, când dinți și oase ale degetelor Denisovanilor au fost descoperite pentru prima dată, testele ADN au dezvăluit că enigmaticii hominizi se numărau printre strămoșii oamenilor care trăiesc astăzi în Australia și Pacific.

Cine era acest ”verișor”preistoric al Homo Sapiens

Este dificil de estimat o dată exactă a extincției lor. Unii experți sugerează că ar fi trăit chiar până acum 20.000 de ani, deși alte voci susțin că dispariția lor din istorie s-a produs încă de acum 50.000 de ani.

Descendența hominizilor arhaici este faimoasă prin neclaritatea ei, dar există câteva indicii pentru modul în care „Omul din Denisova” se încadrează în arborele genealogic uman.

Se crede că atât oamenii moderni, cât și Denisovanii și cei de Neanderthal provin dintr-un strămoș comun, Homo Heidelbergensis, care a trăit cu aproape 600.000-750.000 de ani în urmă.

Una dintre teorii spune că vechiul grup de H. Heidelbergensis a părăsit Africa și s-a împărțit în două grupuri mari, la scurtă vreme după aceea.

Unul a migrat către Asia de Vest și Europa, devenind Neanderthalieni, în timp ce celălalt grup s-a mutat spre est, devenind Denisovani. Cei care au preferat să rămână în Africa au evoluat, ulterior, către Homo Sapiens.

Este de menționat că există foarte puține urme fizice, relicve, ale acestei specii dispărute, găsîndu-se doar dinţi, fragmente osoase şi un maxilar inferior. Dar asta nu a împiedicat oamenii de știință să creeze un model al posibilei fizionomii a acesteia.

În 2019, sub conducerea profesorului Liran Carmel, cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au utilizat evoluția secvențelor de ADN descoperite în acele fragmente pentru a „ghici” genele care erau active şi pentru a reconstrui astfel aspectul fizic al Omului din Denisova.

Ei au dezvoltat o nouă metodă, „fiabilă în procent de 85%”, a precizat profesorul israelian. Astfel, savanţii au putut să reconstituie pentru prima dată, după trei ani de cercetare, aspectul general al denisovienilor.

Ei au evidenţiat 56 de diferenţe între Omul din Denisova, Omul de Neanderthal și cel modern, dintre care 34 se regăsesc doar în aspectul craniului. De exemplu, Denisovienii aveau o frunte mică, spre deosebire de Homo Sapiens, dar similară celei aNeanderthalienilor.

„Denisovienii erau mai apropiaţi de Omul de Neanderthal decât de noi, căci sunt mai apropiaţi de ei pe scala evoluţiei”, a explicat profesorul Carmel.