O româncă a ajuns judecător CPI. Cine este Iulia Motoc, ar putea să-l condamne pe Putin FOTO

Iulia Motoc (55 de ani) a anunțat, marți seară, pe pagina de Facebook, că a câștigat selecția pentru Curtea Penală Internațională. Românca ar putea ajunge să-l judece chiar pe președintele rus Vladimir Putin.

O româncă a devenit judecător la Curtea Penală Internațională de la Haga

„Onorată să anunț că am câștigat selecția pentru candidatura României la Curtea Penala Internațională. Sper să reprezint cu onoare și succes România. Justiția penală internațională este în centrul lumii contemporane, a tragediei contingente a războiului, acum atât de aproape de noi”, a precizat Iulia Motoc.

Cine este Iulia Motoc

Iulia Antoanella Motoc s-a născut la 20 august 1967, în Timișoara, și a studiat la Universitatea din București și la Université Aix-Marseille-3 Paul Cézanne. Potrivit Wikipedia, este judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar. Înainte de a lucra la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României.

Țările în care Putin ar putea fi arestat

Liderul de la Kremlin riscă să fie încătușat dacă iese din țară sau vizitează un stat care nu face parte din suita tot mai restrânsă de prieteni ai Rusiei. Recent, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, pentru deportarea copiilor ucraineni în Federația Rusă.

Andreea Marin, radiantă la 50 de ani. Mesajul emoționant transmis de vedetă de ziua de naștere: “Poate că sună banal”

Atenționare de vreme rea în toată țara. Lapoviță, ninsori și temperaturi de până la -15°C

În replică, Moscova a precizat că Rusia nu este parte a „statutului de la Roma”, textul fondator al CPI și, prin urmare, nu are nicio obligaţie în virtutea acestuia.

„Curtea Penală Internaţională a emis două mandate de arestare în legătură cu situaţia din Ucraina, pentru Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi pentru Maria Lvova-Belova, comisar al preşedintelui Putin pentru drepturile copiilor. CPI acordă o mare importanţa protejării identităţii victimelor, mai ales când e vorba de copii. Cu toate acestea, judecătorii Curţii au decis să facă publică emiterea mandatelor în interesul justiţiei şi pentru a preveni viitoare infracţiuni”, a transmis Piotr Hofmański, președintele CPI.

Acuzații CPI

Instanţa de la Haga a explicat că președintele Rusiei „este presupus responsabil pentru crimă de război, de deportare ilegală şi transfer ilegal al populaţiei, inclusiv copii, din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”, iar Maria Lvova-Belova este oficialul rus responsabil de presupusul plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni.

În acest program, minorii au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţele ruşilor sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi. Kremlinul susține că este vorba de o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Moscova a reacționat după mandatul instanței

Reacţia Moscovei cu privire la mandatul de arestare a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că „deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele indicații de arestare vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”.