Legea minorităților naționale din Ucraina a revoltat România. Ce au stabilit Aurescu și Kuleba

Ucraina a adoptat o lege despre minoritățile naționale din țară, fără consultarea Comisiei de la Veneția și a României, motiv pentru care Ministerul de Externe de la București a luat atitudine. MAE spune că este „regretabil” ceea ce se întâmplă și transmite Kievului o listă cu nemulțumiri.

Ucraina a supărat România

Update 11 ianuarie, ora 16.35. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, și omologul ucrainean Dmitro Kuleba au convenit, miercuri,„lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare” despre problemele din legea minorităților (adoptată de Kiev) față de care autoritățile de la București au avut o poziție dură.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu Dmitro Kuleba despre soluționarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea minorităților naționale din Ucraina.

„În urma discuției, cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe. De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba. A amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmytro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române. Totodată, în continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut referire la sprijinul solid și cuprinzător al țării noastre pentru Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă”, a explicat MAE.

Update 23 decembrie, ora 16.35. Șeful PSD, Marcel Ciolacu, îi cere președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, să intervină pentru revizuirea Legii minorităților naționale.

Cine este Dan Șucu, noul patron al clubului italian de fotbal Genoa. Șeful echipei Rapid București este unul dintre cei mai bogați români

Ultimatumul pe care Elena Lasconi i l-a dat coaliției pro-europene. Condițiile pentru ca USR să intre la guvernare

În discursul susținut în aprilie, în Parlamentul României, domnul președinte Volodimir Zelenski ne-a promis că va proteja minoritatea românească din Ucraina și că va promova dialogul cu țara noastră în chestiunile privind minoritatea românească. Ulterior, președintele ucrainean m-a asigurat, chiar în timpul vizitei pe care am făcut-o la Kiev, că minoritatea română din Ucraina va avea parte de aceleași drepturi, protecție și tratament ca și minoritatea ucraineană din România.

Îi solicit, așadar, domnului președinte Zelenski să intervină pentru a revizui forma în care a fost adoptată Legea minorităților naționale, înainte ca aceasta să producă efecte legale, în detrimentul comunități românești și al altor minorități naționale din această țară”, a relatat Marcel Ciolacu într-un comunicat.

Update 23 decembrie, ora 12.54. Refuzul dreptului comunității românești din Ucraina de a se intrui în limba română este o eroare și revoltătoare, iar președintele Klaus Iohannis ar trebui să intervină și să-i explice acest lucru lui Volodimir Zelenski, a intervenit europarlamentarul Eugen Tomac (PMP).

„Ce ție nu-ți place altuia nu-i face. Poziția românilor față de soarta crudă a ucrainenilor care au fugit din calea gloanțelor a fost una absolut corectă și admirabilă. România a ajutat și trebuie să sprijine în continuare Ucraina în efortul său de a rezista războiului declanșat de Putin. Ce nu înțelege însă Kievul este faptul că orice mișcare bruscă prin care încearcă, sub presiunea momentului, să-și impună o linie nouă, agresivă, îndreptată împotriva minorităților nu ajută cu nimic”, a explicat liderul PMP.

Tomac a subliniat că Ucraina a moștenit de la URSS o comunitate de aproape un milion de vorbitori de limba română: „A refuza acestei comunități, care astăzi luptă, cot la cot cu ceilalți cetățeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Și este revoltătoare. Președintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorități naționale are obligația, în numele statului român, să acționeze imediat și să-i explice lui Zelensky că atât minoritatea ucraineană, cât și refugiații de război primesc în prezent educație în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligația să facă același lucru. (…)”.

Știrea inițială: Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii despre minoritățile naționale din Ucraina, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din țara vecină.

Mesajul ministrului Bogdan Aurescu a ajuns la omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

Legea minorităților naționale, adoptată de Kiev

Potrivit autorităților de la București, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la UE, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, la recomandarea Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, a reacționat MAE.

Apel la Kuleba

Astfel, Ministerul condus de Bogdan Aurescu îi cere Ucrainei să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.

„România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii”, a mai spus MAE.

Nemulțumirile transmise de Aurescu lui Kuleba

Șeful diplomației române susține că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, însă „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”, cum ar fi:

• în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, prin urmare, preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;
• subzistă limbajul neclar despre atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
• nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
• dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus numai în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
• deși constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; (…).