Lovitura momentului pentru românii din construcții: așa scazi salariul românilor, sabotezi șantierele și îngropi România

Anunțate cu surle și trâmbițe în urmă cu câțiva ani, facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor vor fi desființate de la 1 septembrie 2023, reflectându-se în scăderi salariale și sabotajul unei întregi industrii.

Patronatele din domeniul construcțiilor au pus o presiune semnificativă pe Guvern în ultima săptămână, în încercarea de a le explica de ce este o ideea proastă eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniu și, mai ales, care vor fi consecințele pe termen scurt și mediu. Printr-un calcul simplu, România va avea de pierdut, șantierele se vor restrânge, proiectele de infrastructură se vor materializa mai lent, iar PIB-ul României va scădea ca o consecință a diminuării investițiilor. În același context, sunt șanse mari ca lucrările de construcții să fie mai scumpe, iar asta să se reflecte în prețuri mai mari la locuințe, o altă lovitură pentru buzunarul românilor.

Ce pățesc angajații din construcții

De la 1 septembrie, se va desființa scutirea de la plata contribuției la sănătate (CASS) de 10% pentru angajații din construcții. În teorie, ca o alternativă, se ia în calcul majorarea salariului minim brut în construcții de la 4000 la 4500 de lei din 2024. În practică, aceea este de fapt încă o măsură aparent populistă care, de fapt, este o lovitură pentru angajatorii care vor plăti taxe și impozite mai mari, aducând sume mai generoase la bugetul de stat.

Facilitățile fiscale în construcții (scutirea de la plata CASS) au fost introduse prin Ordonanța 114/2018, act normativ care a prevăzut și un salariu de minimum 3000 lei brut. Reducerea facilităților fiscale în construcții ar urma să se aplice, conform PNRR din 2025, iar până în 2028 să fie complet eliminate, conform Economedia.ro. De același privilegiu de scutire a plății CASS se bucură și angajații din IT și agricultură.

„Însă cel mai grav efect va fi acela că şantierele se vor restrânge ca dimensiune, progresul lor se va diminua dramatic, iar PIB-ul care poate fi creat de domeniul construcţiilor, de investiţiile din construcţii va fi diminuat sau menţinut la un nivel mult mai scăzut decât ar fi putut el fi. Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR şi din fonduri europene şi din alte resurse, ajunge la peste 10%  şi aşa e normal pentru o ţară în dezvoltare precum România, 10 – 12%.

Însă vom fi obligaţi să rămânem jos, un PIB care se va face cu oamenii noştri în afară, în Germania, în Franţa, Anglia. Un lucrător contribuie la PIB-ul României cu 70.000 Euro/an, cei mai buni. Vom avea cu 7 miliarde de euro în minus la PIB pe care i-am fi putut face în construcţii. Gândiţi-vă şi aici impozite, TVA şi impozitele acestea care există pe salarii, care vor lipsi, iar o altă problemă majoră va fi proliferarea muncii la negru. Ştim bine că, în general, colectarea este greoaie.

Firmele de construcţii s-au luptat cu companiile de samsari, cum le zicem noi, care fură forţă de muncă şi o plătesc la negru. Şi oamenii sunt tentaţi să se ducă pentru un ban în plus.. Ni s-a spus că mai mult ca sigur, până în 2025, aşa cum este în PNRR, nu se vor mai face modificări pe acest subiect. Din păcate, după numai un an de zile se pune problema înjumătăţirii sau chiar desfiinţării acestor facilităţi, un efect ulterior fiind inevitabil un efect negativ, inevitabil şi imprevizibil”, a avertizat miercuri Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Mărmureanu despre cutremurul care a speriat românii în a treia zi de Paşte. Ce spune despre un seism şi mai puternic

Ce s-a ales de magazinul Victoria, cel care rivaliza cu Unirea și Cocor. Marina Almășan e nostalgică, ce o deranjează cel mai mult