Locul din România de care puțini români știu: unde se află “Pădurea de argint”, de ce se zice c-ar fi „bântuită” și ce fenomene se petrec acolo

România are multe locuri deosebite, chiar unice pe continentul nostru. Pădurea de argint este unul dintre ele, dar mulți români nu știu nimic despre ea. Iată ce secrete ascunde și de ce e unică în Europa.

Pădurea de argint este un loc unic în Europa și se regăsește în România. Se întinde pe o suprafaţă de 13 hectare și este situată la zece kilometri de Deva. Pe de altă parte, cei care vor să ajungă acolo de parcurs un drum obositor pe jos.

Astfel, de la capătul străduţei asfaltate care traversează vechea aşezare minieră, urcând continuu pe lângă cele trei biserici ale sale (catolică, ortodoxă şi biserica greco-catolică ruinată) spre coama unui deal, călătorii intră pe un drum de pământ, inaccesibil autoturismelor, zdrobit de utilajele folosite în exploatările forestiere.

După doi kilometri de mers pe drumul forestier, Pădurea de argint înfăţişează oaspeţilor săi o privelişte tot mai puţin afectată de intervenţia oamenilor. Exploatările forestiere au rămas în urmă, iar fagii argintii par să acopere cerul cu trunchiurile groase şi înalte şi cu crengile bogat ramificate.

Ce să pui în compoziția de carne a sarmalelor ca să iasă mai fragede. Așa umplutura nu va deveni uscată în timpul fierberii

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

De ce e deosebită Pădurea de argint și ce fenomene se petrec acolo

Deasupra lor, se ridică, înzăpezit în această perioadă, unul dintre cele mai înalte vârfuri din zonă, Gurguiata, de peste 1.000 de metri. Pe harta iosefină din secolul al XVIII-lea, numele locului apare menţionat ca Setras. Izvorul de la poalele sale a intrat în legendă. Unii localnici povestesc că a fost la mijlocul secolului al XIX-lea, loc de popas al împăratului Franz Joseph, în timpul călătoriei sale în Transilvania. Acesta ar fi băut apă din izvorul „tămăduitor”, conform legendelor.

Mai exact, vorbim despre un drum pustiu, care duce la Săcărâmb. Aceasta o așezare izolată și înconjurată de munți și păduri, iar drumul este cu adevărat unul spectaculos și pare dintr-o cu totul altă lume.

Dacă ajungi în Pădurea de argint, vei vedea platoul de lângă ruinele lovite de trăsnet, unde se afla biserica greco-catolică. De asemenea, zona era cunoscută cu ani în urmă datorită cantităților de aur descoperite acolo, o adevărată bogăție a vremii respective.

Pădurea de Argint – Foto:Radu Diaconescu/diaconescuradu.com

Unii călători ai Pădurii de Argint au susţinut că au avut experienţe senzaţionale în mijlocul acesteia. Unii au relatat chiar despre observarea unor OZN-uri care şi-au făcut apariţia în zonă. La marginea satului Săcărâmb din munţii Metaliferi, despre pădurea de fagi s-a mai spus de localnici că are efecte neobişnuite asupra oaspeţilor săi.

În interiorul pădurii, mențional mai sus că se află un izvor despre care se zice că ar avea puteri miraculoase pentru cei care se opresc să bea din el. De când Franz Joseph s-a oprit să bea apă din acesta, izvorul este cunoscut ca fiind ”izvorul împăratului Franz Joseph din pădure”. Localnicii folosesc și astăzi această apă cu efecte tămăduitoare şi benefice pentru organismul uman.

 „În ultimii ani au venit foarte mulţi străini în această pădure, despre care spunem că este de argint datorită fagilor albi, cărora razele soarelui şi ale lunii le dau o strălucire aparte. Oamenii povesteau că au luat apă din izvorul împăratului austriac Franz Joseph, cu gândul că se vor însănătoşi dacă o vor bea. Probabil pe unii i-a ajutat credinţa în proprietăţile miraculoase ale apei acestui izvor”, spune unul dintre localnici, conform Banatulazi.ro.

Pădurea de Argint – Foto:Radu Diaconescu/diaconescuradu.com

Mai mult, Săcărâmbul este un loc ieşit din comun, vizitat de tot mai mulţi amatori de meditaţii. Localnicii spun că este cel mai puternic centru energetic, unde se petrec tot felul de „miracole”, zona întreagă fiind numită şi “Centrul energiilor de la Săcărâmb”.

Săcărâmbul a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra“ s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune