Legătura fascinantă dintre cutremure și furtună, explicată. La ce concluzie au ajuns cercetătorii

Cutremurele și furtunile sunt printre cele mai periculoase fenomene naturale. Atunci când se manifestă în forță, pot cauza pierderi de vieți omenești și pagube imense. Ca și când nu ar fi fost de ajuns, un studiu recent a descoperit o legătură majoră între furtuni și apariția unor cutremure neobișnuite.

Legătura fascinantă dintre cutremure și furtună, explicată

Un cutremur neobișnuit a produs pagube într-o localitate franceză de pe Valea Ronului, iar specialiștii consideră că producerea acestuia a fost legată de ploile torențiale căzute în zonă.

Deși nimeni nu a fost rănit, iar impactul seismului a fost doar local, descoperirea arată, de fapt, că impactul uman asupra climei poate avea consecințe indirecte și neașteptate de care trebuie să ținem cont.

Majoritatea cutremurelor, mai ales cele puternice, se produc de-a lungul „graniței” dintre plăcile tectonice. Așa că atunci când un cutremur major apare din interiorul unei plăci tectonice, seismologii sunt interesați să afle posibilele cauze ale acestui fenomen mai puțin întâlnit, mai ales când seismele se produc în zone ce nu sunt cunoscute pentru asemenea evenimente.

8+3-4=0. Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Ai 20 de secunde la dispoziție

Prezența la vot în timp real la alegerile prezidențiale 2024. Câți români au votat până la ora 17.00

La 11 noiembrie 2019, un seism cu magnitudinea de 4,9 grade Richter a dus la prăbușirea parțială a sute de case, în localitatea Le Teil and Saint-Thomé, din sud-vestul Franței, scrie IFLScience.

Faptul că respectivele case erau vechi de câteva sute de ani, iar cutremurele anterioare au fost prea mici ca să le afecteze, dovedește natura excepționala a cutremurului. Așa că experții au început să caute cauza producerii lui.

La ce concluzie au ajuns cercetătorii

Suspiciunea inițială s-a îndreptat către o carieră de piatră din apropierea așezării, dar cercetările ulterioare au arătat că vinovatul este reprezentat, de fapt, de furtunile, ploile puternice care loviseră zona cu o lună înainte de producerea cutremurului. Iar acest lucru ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare suplimentară.

De obicei, atunci când încercăm să cuantificăm efectele încălzirii globale, ne gândim la impactul asupra nivelului mărilor și oceanelor, la secete, inundații și furtuni, dar puțini iau în calcul felul în care schimbările climatice afectează mișcările scoarței terestre.

Oamenii de știință de Serviciul Național de Cercetări Geologice și Miniere din Franța au realizat un model 3D geologic al regiunii din jurul epicentrului seismului ținând seama și de cantitatea de piatră extrasă din carieră începând cu anul 1850.

Greutatea rocilor extrase a fost relativ scăzută, dar suficientă pentru a schimba forțele geologice din zonă, în cadrul unui proces mai lent.

În contrast, a fost constatat un nivel ridicat al apelor subterane și al cantității de sol umed, ca rezultat al furtunilor căzute în zonă cu o lună înainte de seism. Specialiștii au folosit datele despre umiditatea solului obținute de la satelitul SMOS pentru a estima gradul de infiltrare a apei.

Ei au descoperit că presiunea creată de apele excedentare a fost cea mai mare, cel puțin din ultimii 10 ani, chiar înainte de cutremur. Cercetătorii au estimat că presiunea produsă de aceste ape a fost de 2,5 ori mai mare decât a celei produsă de cariera de piatră și au concluzionat că acest lucru a fost suficient pentru a cauza un seism.

Cutremurul s-a produs la o adâncime de aproximativ 1 kilometru – neobișnuit de aproape de suprafață – astfel explicându-se și daunele relativ considerabile făcute de un seism mai degrabă modest.

Indiferent dacă evenimentele din 2019 pot fi sau nu atribuite acțiunii umane asupra climei, este dincolo de orice dubiu că acest tip de conexiune dintre furtuni și seisme trebuie luat serios în calcul, pe viitor.