Laserul de la Măgurele, mândria României, închide litigiul „istoric” care bloca grandiosul proiect

ACTUALITATE

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării anunța la sfârșitul săptămânii că litigiul în cazul mândriei României, laserul de la Măgurele, ar fi fost închis. Află ce avantaje ar putea aduce această tehnologie țării noastre.

Litigiul „istoric”, așa cum a fost numit de către Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, ar fi fost încheiat. Neînțelegerea la care s-a ajuns cu consorțiul european de cercetare EuroGammaS, care ar fi trebui să instaleze sursa gamma, ar fi ajuns la o rezolvare. Astfel, potrivit oficialului, România ar putea fi reprimită în luna iunie a acestui an ca observator al consorțiului ELI-ERIC, reprezentând reintrarea în proiect.

„Am reuşit două lucruri importante şi suntem pe cale să-l reuşim pe al treilea. Primul a fost un memorandum cu Slack, laboratorul de la Stanford University, care aparţine şi de Departamentul de energie şi care se va implica în realizarea sursei gamma. E a doua componentă a laserului de mare putere de la Măgurele. De asemenea, am reuşit să închidem litigiul istoric cu EuroGammaS, consorţiul de cercetare cu participare din Italia, Franţa, şi revin în proiectul laserului de la Măgurele şi vor implementa a treia componentă a laserului, un accelerator de electroni.

Practic, România revine în această comunitate ştiinţifică a laserelor de mare putere, îndreptând lucrurile şi stingând un conflict persistent. Al treilea lucru pe care îl încercăm, la nivelul lunii iunie ne aşteptăm să fim reprimiţi în ELI-ERIC, unde România, vă amintiţi, era membru fondator, a fost exclusă şi, cel puţin la nivelul lunii iunie, ne dorim să revenim ca membri observatori. Fondator, cu statut de observator în ELI-ERIC şi cu asta repunem, practic, proiectul laserului de la Măgurele pe un drum normal şi corect”, a declarat Burduja într-o conferinţă de presă.

Laserul de la Măgurele ar putea reintra, în curând, în proiectul european

În anul 2021, România era exclusă din consorțiul anterior menționat, aceasta fiind o decizie fără precedent, după ce, în anul 2020, Ungaria și Cehia, țări care au primit la rândul lor finanțare din partea Comisiei Europene, cereau alcătuirea consorțiului fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, care reprezenta cel mai important factor din acest proiect. Ministrul Cercetării a mai adăugat că discuțiile au ajuns pe ultima sută de metri, după ce negocierile tehnice au avut loc la sediul MCID, unde au participat și reprezentanții ELI-ERIC.

Institutul de Cercetare de la Măgurele

„Cu siguranţă litigiul cu EuroGammaS ne-a pus probleme şi în faţa Comisiei Europene, cu privire la derularea acestui proiect, şi în faţa ELI-ERIC, pentru că e un consorţiu care asta vizează – o integrare a infrastructurii de cercetare de prestigiu la nivel european. Faptul că am reuşit să stingem acest litigiu ne pune într-o poziţie mai bună să reintrăm în ELI-ERIC, dar la acest moment nu se pune problema intrării ca membru full, cu drepturi depline, ci ca observator cu statut de fondator, aşa cum este corect. (…)

În ceea ce priveşte acceleratorul de electroni, el va folosi echipamentele deja livrate de EuroGammaS, ele sunt perfect compatibile în urma analizei tehnice pe care echipa de la IFIN-HH a făcut-o. Deci, cu ocazia asta, practic utilizăm ceea ce deja a fost livrat de acest consorţiu, pe a treia componentă, care e complementară, este integrată cu laserul de mare putere. Noi, anul trecut, în Guvern, am promovat un act normativ care exact asta viza: integrarea tuturor celor trei componente şi ele se vor realiza, iar până la finalul acestui an încă putem trage bani europeni pentru ELI-NP”, a explicat Sebastian Burduja.

În anul 2020, sistemul de laseri atingea puterea de 10 petawați, fiind un moment istoric pentru cercetare și care a fost înregistrat la Măgurele. În aceeași zi, laureatul premiului Nobel pentru Fizică 2018, Gerard Mourou, declara că România se află „la vârful cercetării”.