Iubită de români și îndelung jelită, eroina Aurelia Goga a fost la Marea Unire: mama poetului Octavian Goga, “săltată” când se întorcea de la biserică

Dacă de Octavian Goga a auzit cam toată lumea care a trecut, la un moment dat, prin școala generală, numele Aureliei Goga este mai puțin cunoscut publicului larg astăzi.

Totuși, Aurelia Goga a fost un personaj extrem de important pentru epoca în care a trăit și îți vom explica imediat de ce.

Aurelia Goga, jelită de cei care au cunoscut-o

La finele anului 1938, ziarele românești anunțat cu tristețe decesul celei care a fost Aurelia Goga.

Mama poetului Octavian Goga stingea la sanatoriul Luther, din Sibiu, la vârsta de 82 de ani.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Te-ai putea întreba de ce anume a fost jelită Aurelia Goga în acea perioadă. Răspunsul are legătură, printre altele, cu faptul că, de-a lungul vieții sale, ea a o importantă dăcăliță ortodoxă din Rășinari, dar și animatoarea femeilor românce din Transilvania.

„Doamna Goga a venit pe lume într-o familie în care preoţia îşi avea tradiţia documentară încă din secolul al XV-lea. Fiică a foarte cultului popă Bratu de la Răşinari, care e pomenit în biografia lui Mihail Eminescu, nepoată apoi a protopopului Sava Bratu, care a fost colecţionar şi chiar autor de numeroase scrieri, a fost una dintre cele mai culte, mai citite femei ale Ardealului robit şi în tinereţe a scris şi poezii publicate în revista „Familia” de la Oradea”, se scria în presa acelor timpuri.

De altfel, este important de știut că Aurelia Goga, mama lui Octavian Goga, a fost decorată în 1932 de Regele Carol al II-lea cu medalia „Ferdinand I” pentru meritele câştigate pe terenul vieţii naţionale.

Preoteasa Aurelia Goga, mama lui Octavian Goga, alături de cei doi nepoți ai săi

A fost săltată când se întorcea de la biserică și dusă în Ungaria. Un an mai târziu participa la Marea Unire

În august 1916, an în care România a declarat război Ungariei, Aurelia Goga a fost printre primii români din Ardeal care care pica pradă de la acea vreme.

Totul s-a întâmplat când se întorcea de la biserică. În acel moment, a fost luată din satul său natal și dusă direct la Sopronyek.

I s-a dat voie să se întoarcă acasă abia la sfârşitul anului 1917, întrucât mama sa rămăsese singură, bolnavă și trăgea să moară.

La întoarcere, ea și-a găsit casa devastată. „Colac peste pupăză”, a fost mințită că fiul său cel mai mic, Eugen, ar fi murit în Siberia.

La un an distanță, mai exact pe 1 Decembrie 1918, preoteasa Aurelia Goga era printre cei ce s-au grăbit să meargă la Alba-Iulia pentru a asista la unirea Ardealului cu România.

„Îşi poate cineva închipui bucuria mamei care, ştiindu-şi copilul mort, se întâlneşte cu el la o asemenea sărbătorească adunare românească? Au plâns lacrimi de bucurie, alături de mama Aurelia Goga, alături de fiul ei venit în uniformă românească ciung, toţi cei de la istorica adunare a Ardealului.

Cerul i-a rezervat apoi zile de mare bucurie, căci nu puţin lucru e să fii în România tuturor românilor mama fraţilor luptători pentru desrobire Octavian şi Eugen Goga.

Ultimii trei ani i-au fost îndoliaţi de pierderea fiului său, Eugen, şi chinuiţi de boala care a dus-o la sanatoriu. Cel puţin, însă, a plecat să-şi întâlnească fiii în lumea drepţilor fără să ştie că moartea nemiloasă l-a răpit şi pe cel mai ilustru dintre fiii ce i-a dat neamului românesc, pe poetul pătimirii noastre”, scria ziarul Curentul în ziua dispariției sale dintre cei vii.

„S-a subordonat unei idei şi a slujit-o cu o nedesminţită credinţă; s-a subordonat cultului lui Octavian Goga de o cuceritoare, de o patetică fidelitate. Dar tocmai în această subordonare de o rară nobleţă stătea tot sensul unui caracter: capacitatea de a te dărui unei credinţe, unei iubiri, elanul de a contopi în lumina ce-ţi încălzeşte fiinţa”, nota publicația Universus, în anul 1938.