Infecțiile nosocomiale rămân un fenomen greu de combătut. Se transmit ușor prin unghii lungi și ojă decolorată. Explicațiile managerului de la Marius Nasta

Infecțiile nosocomiale sunt un „subiect tabu și acum”, a declarat Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, în cadrul interviului acordat Playtech.ro, asta deși aproapte toate spitalele din țară s-au înghesuit să ceară bani pentru reducerea riscului de infecții din spitale. Beatrice Mahler a fost printre primii medici din România care a vorbit deschis despre infecțiile intraspitalicești și de ce acestea trebuie raportate. 

Ultima raportare raportare a infecțiilor nosocomiale este din 2020 și a fost publicată de Centrul Național pentru Statistică în Sănătatea Publică. Potrivit raportului în 2020 au fost raportate de 2,8 ori mai multe infecții asociate asistenței medicale (IAAM) față de anul 2012, anul când au fost înregistrate cele mai puține raportări din perioada 2005-2020.

Totodată, incidența calculată pe baza raportării de către spitale a IAAM către DSP a fost 1,04%, în creștere față de anii precedenți.

A început votarea pentru alegerile prezidențiale din România. Românii din Australia, China și Coreea de Sud se prezintă la urne

Cutremur în România, vineri dimineață. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

În continuare România nu își numără infecțiile intraspitalicești

În perioada 2016-2019 România a făcut pași timizi în direcția raportării infecțiilor intraspitalicești, iar printre primii medici și manageri din țară care au vorbit deschis pe această temă este Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta. 

„E un subiect tabu și acum. Noi avem o incidență de depistare în creștere ceea ce pe mine mă mulțumește. Sigur nu sunt perfecte lucrurile, mai avem de făcut pași în acest sens, dar incidența de depistare este în creștere. Am revizuit toate procedurile de screening a pacienților care ajung în Institutul Marius Nasta prin transfer, de screening al infecției al pacientului din Terapie Intensivă, de raportare în cadrul instituției către Departamentul de Supraveghere a Infecțiilor Nosocomiale. 

Sper că în foarte scurt timp să reușim să schimbăm ceea ce înseamnă modalitatea în care supraveghem efectele pe care antibioticele le au în spital, pentru că am reușit să facem o mapare a tipurilor de agenți microbiologici, a rezistenței pe care acești agenți o au și există un specific de secție, nu doar de instituție medicală a germenilor și ca urmare a acestei analize o să realizăm o analiză a consumului  de antibiotice în zona respectivă, a modului în care lucrăm în laborator și solicităm antibiograma.

Adică un lanț de analize care se fac și care o să aibă în final o mai bună gestionare a tratamentului antibiotic la pacienți și o coordonare a activității din diverse departamente în care unul din ele este laboratorul, al doilea farmacologia clinică, departamentul de farmacie și secția clinică”, a explicat Beatrice Mahler, managerul celui mai important spital de boli pulmonare din țară pentru Playtech.ro

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta.

Majoritatea spitalelor din țară au cerut finanțare prin PNRR pentru a reduce riscul de infecții nosocomiale 

146 de spitale din țară au depus proiectul pentru a obține bani prin PNRR pentru investiții în spitale și echipamente, însă majoritatea au trecut drept obiectiv „riscul de infecții nosocomiale”. Din cele 146 de spitale, doar 65 au primit undă verde.

„Bani am cerut cu toți pentru că ne dăm seama că există această problemă și chiar dacă public lumea nu iese să spună că există această problemă, eu cred că toată lumea vrea să facă ceva pentru că până la urmă toți putem fi pacienți. Din păcate Institutul Marius Nasta nu a câștigat proiectul și pentru mine a fost o mare durere. Să vedem cum cum vom găsi finanțare să acoperim nevoia de diagnostic și de control a acestor infecții și până la urmă asta ne dorim cu toții.

Este nevoie de diagnostic atunci când vorbim de infecții și asta înseamnă un laborator de microbiologie extrem de bine dotat cu aparatură nouă care există în acest moment în România și care are nevoie de investiții și de atenție. Sigur, pot să spun că legislația în acest sens a fost modificată și este un pas bun care s-a făcut anul trecut.

 Noi acum suntem la ultima etapă de angajări și să sperăm că vom avea suficiente posturi de personal să dăm drumul la linia de gardă, obligatoriu pentru laboratorul de microbiologie dacă vrem să avem o monitorizare atentă a culturilor care se recoltează, a probelor care se recoltează de la pacienți”, a mai punctat Beatrice Mahler.

Medicul pneumolog spune că în ultima vreme școlile de profil nu au pregătit asistenți medicali de laborator, fiind un deficit destul de mare în acest sens, însă acest obstacol a fost rezolvat de noua legislație.

„Un alt aspect important pe care l-a adus legislația este posibilitatea de a angaja în laborator asistenți medicali generaliști care să se perfecționeze la locul de muncă pentru că din păcate școlile sanitare în ultima perioadă nu au pregătit asistenți medicali de laborator și atunci aici am avut o problemă în a angaja personal care să vină în laborator, dar și acest lucru a fost rezolvat de legislație.

Încă nu există o percepție foarte bună în rândul personalului medical asupra importanței și a beneficiilor pe care le aduce activitatea medicală din laborator și asta încă mai creează probleme în a avea suficiente persoane care să-și dorească să lucreze în laborator. Cred că lucrurile se vor schimba încet-încet”, a mai precizat Beatrice Mahler.

Momentul zero în schimbarea mentalității despre raportarea infecțiilor din spitale

Criza dezinfectanților diluați din spitale din 2016 a fost momentul în care infecțiile intraspitalicești nu au mai putut fi ascunse sub preș. 

„Există o legislație, ordinul 1001 dat din 2016 care practic aș spune că este momentul în care România s-a organizat din acest punct de vedere și a stabilit prin lege atribuțiile prin care fiecare parte sau persoană are rol în managementul infecției sau în depistarea diagnosticului, tratarea și monitorizarea acestor infecții, de la medicul curant, medicul șef de secție, până la manager sunt trecute toate atribuțiile și rolul pe care îl are fiecare persoană în cadrul echipei. 

În momentul în care noi am avut probleme în Marius Nasta am încercat să vedem ce fac ceilalți la OMS, pentru că ei sunt una din părțile cu care Institutul Marius Nasta colaborează mai ales pe proiectele de tuberculoză”, a punctat Beatrice Mahler.

Infecțiile nosocomiale pot fi transmise ușor prin unghii lungi, cu ojă deteriorată sau bijuterii

Dintre toți patogenii, cel mai des întâlnite sunt bacteriile nosocomiale precum: Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia marcescens, Legionella, Streptococcus spp., Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis. 

Pentru a evita îmbolnăvirea, măsurile de igienă trebuie respectate și de pacienți, dar în special de cadrele medicale.

„Atunci când vorbim de infecții nosocomiale vorbim de un proces continuu care înseamnă educația personalului. Acest lucru pleacă de la modalitatea în care purtăm echipamentul de protecție, la unghiile care trebuie să fie scurt tăiate, la lipsa ojei pentru că sunt vectori de transmitere a infecției în spital.

Mâna care nu este suficient de curată, unghiile care  nu sunt scurt tăiate și au ojă sunt practic porți sau vectori prin care microbul ajunge de la un pacient la altul”, a mai subliniat medicul pneumolog Beatrice Mahler.

 „Să nu ducem din salon în hol același mop”

Totodată curățenia din spitale este esențială în reducerea infecțiilor nosocomiale.

„Am încercat să actualizăm. să fim atenți la legislația care se publică. Anul trecut s-a publicat o legislație în acest sens legată de modalitatea în care trebuie să respectăm normele de dezinfecție și de curățenie în spital.

Am achiziționat de exemplu mașini de spălat pentru secții tocmai ca mopurile să fie spălate după utilizare pe un singur hol, să nu ducem din salon în hol același mop, să încercăm să folosim doar după ce sunt spălate la o temperatură înaltă ceea ce limitează transmiterea infecțiilor nosocomiale.

Încercăm să utilizăm și să avem licitații care să permită achiziția de dezinfectanți care să fie autorizați, dar să nu fie doar autorizați, ci și de foarte bună calitate. Este important și ca personalul aflat în subordine să își facă treaba”, a mai explicat Beatrice Mahler.

Pandemia a avut un rol pozitiv în „povestea infecțiilor nosocomiale”

Măștile de protecție, măsurile de distanțare și dezinfectarea mâinilor au fost măsurile obligatorii în timpul pandemiei de coronavirus. Multe dintre aceste măsuri au diminuat potrivit specialiștilor și numărul de viroze, gripe și nu numai. 

„Am conștientizat cu toții nevoia de control al infecțiilor indiferent dacă vorbim de infecții respiratorii sau alt gen de infecții, deci din acest punct de vedere pandemia ne-a ajutat să fim puțin mai atenți la cum lucrăm  și cum ne protejăm de infecții”, a mai spus Beatrice Mahler.

„Reforma pe care ne-o dorim cu toții trebuie să plece de la medicul de familie până la cel mai mare spital de urgență”

Investițiile și infrastructura sunt un punct de pornire în reforma din sistemul medical, atrage atenția managerul Beatrice Mahler.

„Eu cred că dacă ne uităm în Europa în orice parte a ei putem să găsim modele, dar știți sigur modelul este important, dar nu putem să cerem instituțiilor de sănătate sau spitalelor să aplice modele de control atâta timp cât avem lipsuri la zona de infrastructură sau zona de investiții în aparatură.

Atunci când vom avea aparaturi și infrastructura adecvată și atunci când vorbim de infrastructură lucrurile sunt foarte sensibile pentru că în acest moment legislația precizează o anumită suprafață în spital pentru fiecare pat.

Sigur în marea majoritate a spitalelor acest lucru este respectat, dar atunci când casa îți impune finanțarea în funcție de numărul de paturi deja practic ne limităm singuri în a respecta anumite lucruri pentru că tu ca spital trebuie să supraviețuiești și trebuie să asiguri salariile celor care lucrează, ori reforma pe care ne-o dorim cu toții este atât de amplă și trebuie să plece de la medicul de familie până la cel mai mare spital de urgență și să cuprindă toate aceste lucruri: personal, suprafață, circuite, responsabilități, riscurile pe care trebuie să și le asume fiecare angajat și obligațiile pe care le are mai multe decât riscuri”, a conchis medicul. 

Ce spune Ministerul Sănătății?

În septembrie 2022 Alexandru Rafila, ministerul Sănătății, spunea că ​autoritățile din România nu își propun să eradicheze infecțiile nosocomiale, ci să cunoască cu exactitate amploarea fenomenului și să încurajeze spitalele să raporteze aceste infecții,

„Sperăm ca prin PNRR spitalele să își dezvolte capacitatea de control al infecțiilor. Să limiteze circulația germenilor multirezistenți și să ne aducă în rândul lumii. Este o problemă despre care discutăm de mulți ani, dar amploarea ei este mai puțin cunoscută. Ne dorim să protejăm pacienții. Infecțiile sunt în acest moment subraportate”, a spus atunci ministrul Sănătății.

Problema subraportării infecțiilor asociate asistenței medicale a fost semnalată la finalul anului trecut și de ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, România raportează în prezent doar 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%.

Investiții de 180 de milioane de euro pentru a reduce riscul de infecție în spitale

Din ianuarie 2021, România are o nouă lege (Legea nr. 3/2021) privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din azile. Pentru aplicarea legii este, însă, nevoie de legislație secundară, cum ar fi hotărâri de guvern și norme de aplicare.

Ministerul Sănătății a finalizat pe 3 martie  evaluarea a 210 cereri de finanțare pentru investiții menite să reducă incidența infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. Este un proiect nou prin care spitalele vor putea achiziționa echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecție a pacienților, vor putea reabilita și extinde laboratoarele de microbiologie în vederea diagnosticului rapid al infecțiilor, respectiv vor putea organiza saloane cu un singur pat pentru limitarea răspândirii bacteriilor între pacienți.

„Amintim cele 10 miliarde de lei pentru construirea a 27 de unități spitalicești noi, peste 600 de milioane de lei pentru renovarea și dotarea a 69 de ambulatorii de specialitate și astăzi, dotarea a 65 de spitale cu echipamente medicale destinate reducerii infecțiilor în valoare totală de 900 de milioane de lei”, a declarat atunci Alexandru Rafila.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede o investiţie cu un buget total de 150.380.000 de euro fără TVA şi constă în finanţarea a minim 25 de spitale publice pentru, reducere riscului de infecţii dintr-un număr iniţial de 25 de spitale.

Proiect pilot în 6 spitale din țară

„Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021, este implementat în acest moment în 6 spitale din țară, dintre care 3 sunt în București: Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, Spitalul Militar de Urgență Carol Davila, Spitalul Elias, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a stabili premisele elaborării unei strategii naționale pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene.

Măsurile de eradicare a infecţiilor nosocomiale

Printre măsurile prevăzute pentru implementarea programului se numără:

• organizarea unor saloane cu un singur pat în şi cu grup sanitar propriu;
• reabilitarea/ modernizarea blocurilor operatorii;
• reabilitarea/modernizarea spaţiilor destinate efectuării procedurilor de hemodializă/ hemofiltrare;
• controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii şi din unităţile de terapie intensivă (instalaţii specifice de aer condiţionat/flux laminar/sisteme de ventilaţie destinate acestor unităţi, instalaţii de dezinfectare a echipamentelor de protecţie, echipamente de decontaminare a aerului şi a suprafeţelor, echipamente de dezinfecţie prin tehnica UV sau alte tehnici moderne etc).
• dotarea laboratoarelor de analize de microbiologie cu analizoare automate sau semi-automate de identificare a micro-organismelor şi de efectuare a antibiogramelor şi cu echipamente automate / semi-automate pentru identificare (ID) / testare a sensibilităţii la antibiotice (AST) pentru bacterii şi fungi,
•  achiziţionarea de sisteme de decontaminare a aerului din încăperi, sisteme de dezinfecţie suprafeţe cu abur/presiune înaltă, sisteme de sterilizare echipamente protecţie personal, sisteme de curăţenie automate care utilizează tehnici avansate pentru dezinfecţie/decontaminare aer, suprafeţe şi sau echipamente,
• sisteme de ventilaţie de înaltă calitate pentru pacienţii critici prevăzute cu filtre antibacteriene şi antivirale,
• sisteme de sterilizare instrumentar medical şi echipamente bazate pe tehnologii moderne cu plasmă, UV etc.

Data limită de implementare a proiectelor este 2 mai 2024.