Hârtia pe care o poți primi prin poștă de la ANAF. Ce trebuie să faci imediat, nu intra în panică

Numeroși români muncesc la ora actuală peste hotare, ca să câștige un ban în plus și să-și construiască o viață mai bună. Doar că munca în străinătate presupune și anumite obligații fiscale pe care, dacă nu ți le respecți, riști să ajungi într-o situație delicată cu ANAF.

Dacă te numeri printre muncitorii români din afara granițelor țării, te poți aștepta ca inspectorii din cadrul ANAF să-ți trimită o notificare privind verificarea veniturilor pe care le-ai câștigat în străinătate.

În cazul în care primești un astfel de document, nu trebuie să te panichezi. Specialiștii Stela Andrei, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România și Crina Onuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, ne informează cu privire la cele mai importante aspecte de care să ținem cont, atunci când muncim în afara țării și câștigăm bani din respectivele activități pe care le întreprindem.

Ce reprezintă hârtia pe care ANAF ți-o trimite acasă și ce ai de făcut

Astfel, tocmai pentru a nu fi luați prin surprindere la primirea din partea ANAF a unei notificări privind veniturile verificate, următorii contribuabili, persoane fizice rezidente fiscal în România, ar trebui să fie atenți la obligațiile fiscale ce le revin: (i) persoanele care lucrează din România pentru angajatori din străinătate cu care au încheiate contracte de muncă și (ii) persoanele care obțin venituri private din străinătate (de exemplu: dobânzi, dividende, câștiguri de capital, chirii). Excludem din prezenta analiză persoanele fizice rezidente care obțin venituri salariale de la un angajator străin pentru activități prestate exclusiv în afara României, întrucât respectivele venituri, în mod normal, nu sunt subiect de impunere și declarare în România, precum și veniturile din activități independente care ar necesita o analiză mai complexă.

Atenționare de vreme rea în toată țara. Lapoviță, ninsori și temperaturi de până la -15°C

Planul Roșu de Intervenție activat în Sibiu după un accident grav cu patru mașini. Traficul este complet blocat pe DN1

Specialiștii notează că, pentru prima categorie, cea a contribuabililor care lucrează în România pentru angajatori din străinătate, din practica recentă (în context pandemic, dar și post-pandemie) putem observa o creștere semnificativă a muncii la distanță (remote), trend care încă este încurajat sau acceptat de unii angajatori și, în consecință, urmat de o parte dintre angajați.

„Experiența ne-a arătat că, deși multe companii au adoptat varii politici de muncă la distanță la nivel global pentru a preveni inclusiv potențialele implicații fiscale, sunt cazuri de angajați care poate nu-și anunță angajatorul străin de mutarea și munca din România, din varii motive personale, fără a conștientiza posibilele implicații fiscale”, spun experții.

Pentru a doua categorie, și anume cea a veniturilor private din străinătate, acestea trebuie să fie declarate de către toţi rezidenții fiscali din România, fie că sunt prezenți în România sau nu. Evident, dubla impunere, și în acest caz, poate fi evitată în baza convențiilor de evitare a dublei impuneri.

„Ca riscuri la care se supun contribuabilii care nu se conformează, pe lângă notificarea primită de la ANAF, enumerăm plata retroactivă de impozit pe venit și/sau contribuții sociale, penalități, dobânzi de întârziere, penalități de nedeclarare, precum și amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale în termenul legal. Iar aceste riscuri pot apărea fie pentru angajatorul din străinătate (de exemplu, pentru posibile contribuții sociale datorate), fie pentru persoana fizică, indiferent de natura veniturilor sau sursa acestora”, conform experților.