EXCLUSIV Haos în instanțe. Avocații au fost puși pe drumuri degeaba. Au aflat în sala de judecată că dosarul se amână. Efectele protestelor magistraților

Protestele magistraților au dat peste cap procesele, fiind judecate doar cazurile urgente. Unii avocați din țară s-au trezit că procesele s-au ținut, asta deși inițial au fost anunțați că acestea nu au loc. Au fost situații în care avocații au aflat în sala de judecată că termenul se amână. Deja Baroul Vaslui a cerut afișarea publică pe portalul instanțelor a situației dosarelor din ședințele afectate de măsurile de protest. Celebrul avocat Cristian Ene a explicat pentru Playtech.ro care sunt efectele protestelor din justiție asupra dosarelor care trebuiau să fie judecate

Proteste ale magistraților. Se judecă doar cazurile urgente

Judecătorii și procurorii au amânat miercuri, rând pe rând, procesele aflate pe rol, penale, civile sau comerciale.

Doar cazurile urgente se judecă în continuare. Magistrații sunt nemulțumiți de reforma pensiilor speciale propusă de Guvern și reclamă inclusiv criza de personal din domeniu. Pe 20 iunie judecătorii de la mai multe instanţe, inclusiv Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Alba Iulia au anunțat că suspendă activitatea pe termen nelimitat.

Cei peste 200 de judecători ai Curţii de Apel Bucureşti, cea mai mare din ţară, au decis în Adunarea Generală de marţi, cu majoritate de voturi, încetarea activităţii tuturor secţiilor, începând de miercuri, cu excepţia câtorva tipuri de cazuri urgente, printre care amintim: Cazurile penale cu arestați, câteva dintre cele cu minori (ex. plasament și alte măsuri de protecție) sau măsurile asigurătorii.

Câți bani face un muncitor nepalez în România într-un an. Suma pe care reușește să o economisească lunar

Prințul William, mesaj superb pentru “incredibila” lui soție Kate Middleton de ziua de naștere. Declarația de dragoste cu care a topit inimile tuturor

Reacția avocaților la acțiunea de protest

Magistrații au amânat fără discuție judecata proceselor care nu intrau în categoria celor urgente, iar următoarele termene de judecată au fost fixate în toamnă, după terminarea vacanței judecătorești. 

În unele instanțe au fost afișate liste cu procesele amânate, în altele avocații au aflat la fața locului dacă se țin sau nu. 

„S-au ținut dosarele care au avut urgențe, măsuri preventive, măsuri de autorizare, măsuri de prelungire a controlului judiciar sau a dreptului de circulație. Unii avocați s-au prezentat în sală și judecătorii au amânat, aducându-le la cunoștință în sală avocaților noul termen, iar cei care nu au fost prezenți judecătorii le-au amânat dosarele în lipsă.

În unele situații am fost sunați de către grefieri să nu ne prezentăm sau anunțați în sistem electronic, în alte situații am mers la instanță, unde am constatat că nu se desfășoară, cu excepția cazurilor cu prioritate, unde am fost prezenți”, a explicat avocatul Cristian Ene pentru Playtech.ro

Avocatul Cristian Ene

Uniunea Națională a Barourilor din România a transmis, miercuri,  că ”dialogul instituțional este esențial pentru evitarea unui blocaj sistemic”.

• Baroul Vaslui cere afișarea publică pe portalul instanțelor a situației dosarelor din ședințele afectate de măsurile de protest

Baroul Vaslui a constatat impactul pe care forma de protest adoptată la nivelul instanțelor și parchetelor îl are asupra normalei desfășurări a activității avocaților, precum și asupra cetățenilor implicați în proceduri judiciare.

Pe lângă avocați au fost afectați și persoanele implicate în dosare care au aflat la fața locului dacă se judecă cazul sau nu. 

Există riscul ca din cauza protestelor, multe dosare să fie judecate pe repede-înainte

„Înseamnă o întârziere în luarea unei decizii, sau un beneficiu la vreo prescripție în situația în care în unele cazuri s-ar fi împlinit termenul de prescripție zilele acestea. Cu siguranță cauzele amânate la aceste termene pentru noi termene vor aglomera ședințe din datele respective”, a mai explicat avocatul Cristian Ene.

Avocatul spune că este important să se ajungă cât mai repede la un acord.

„Este un drept de-al dor de a-și apăra totuși și beneficiile și statutul din punct de vedere al vârstei de pensionare. Este o modalitate tehnică administrativă de a amâna dosarele pentru o perioadă nedeterminată astfel încât să intre în dialog cele trei puteri ale statului: puterea judecătorească, puterea legislativă și cea executivă, astfel încât să rezolve cât mai repede această situație.

Și noi sperăm să se rezolve situația într-un timp cât mai scurt, astfel încât să nu se ajungă la o amânare prea mare a cauzelor atât civile cât și penale de pe rolul instanțelor. Nu cred că vom avea parte de un protest care să se întindă pe o perioadă de două luni de zile”, a mai punctat avocatul Cristian Ene.

De ce nu au voie magistrații să facă grevă, ci doar proteste

Potrivit art 170 din Legea dialogului social 367/2022, judecătorii și procurorii nu au dreptul să facă grevă. În comunicatele oficiale magistrații au transmis că „își suspendă activitatea”, nu că intră în grevă așa cum au făcut recent angajații din Educație sau Sănătate.

Mai mult, legea 168 din 12 noiembrie 1999 privind soluționarea conflictelor de muncă stipulează clar categoriile de angajați care nu au dreptul la grevă:

„Nu pot declara greva: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și al unităților din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul militar încadrat in Ministerul Justiției, precum și cel din unitățile din subordinea acestuia”, se arată în lege.

De ce protestează magistrații

Magistrații sunt nemulțumiți de reforma pensiilor speciale propusă de Executiv, chiar dacă aceste măsuri sunt o condiţie pentru primirea banilor din PNRR. Aceștia invocă și lipsa de personal și spune că domeniul nu mai este atractiv pentru tineri. Din cauza deficienței de personal volumul de muncă este uriaș, atrag atenția aceștia.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înţeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii, cu excepţia unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independența justiţiei şi statutul magistraţilor, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechităţile existente, iar pe de altă parte, să se ţină cont de statutul magistraţilor, condiţiile de muncă şi perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său”, a transmis printr-un comunicat Parchetul Tribunalului București.

Situația este la fel în mai multe instanțe de judecată din țară.

DNA și DIICOT se alătură protestelor

Adunarea Generală a DNA au hotărât să fie iniţiată o formă de protest în cazul în care propunerile formulate de CSM şi susţinute de procurorul general al României în ceea ce priveşte proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraţilor nu vor fi avute în vedere de către Parlament. Adunarea Generală a mai hotărât ca într-o şedinţă viitoare să fie stabilite formele graduale de protest.

Și DIICOT a anunțat că a convocat marți Adunarea Generală a procurorilor și s-a supus la vot și a fost adoptată „manifestarea susținerii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Consiliului Superior al Magistraturii de a participa la discuțiile de negociere privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”.

„În situația în care propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu vor fi avute în vedere de către Legislativ, se va convoca o nouă adunare generală a procurorilor direcției pentru a se stabili dacă se inițiază o formă de protest, iar în caz afirmativ, formele graduale de protest ce urmează a fi adoptate”, a transmis DIICOT.

CSM, după negocierile cu premierul Marcel Ciolacu

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis la începutul săptămânii că susţine necondiţionat acțiunile de protest inițiate de de instanțele și parchetele din țară. CSM susține că modificarea legii pensiilor speciale „este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor”.

Într-un comunicat de presă transmis, miercuri, CSM a precizat că sistemul judiciar este de acord ca soluția legislativă propusă să reglementeze un nivel maxim al pensiei, care să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate, însă a precizat că „soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipat”.

• Sistemul judiciar este de acord ca soluția legislativă propusă să reglementeze un nivel maxim al pensiei, care să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate.
• Sistemul judiciar apreciază că este necesar să se stabilească o vechime în magistratură de minimum 25 de ani pentru pensia de serviciu, din care în mod obligatoriu 20 de ani în funcția de judecător sau procuror.
• Suntem de acord cu stabilirea unei vârste de pensionare, dar precizăm că este necesară o perioadă de tranziție pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită.
• Este necesar ca soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipată, cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie, ce există în prezent în legislația care reglementează sistemul public de pensii. 
• Este echitabil ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută și pentru magistrați, mai ales în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, limita de vârstă pentru pensionare urmează a fi majorată considerabil.

Cât câștigă un magistrat român și ce pensie încasează

Magistrații români au cele mai mari salarii din Uniunea Europeană, raportat la salariul mediu național. Statisticile realizate la nivelul Uniunii Europene arată că un judecător angajat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) primește un salariu mediu de șase ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Asta se mai întâmplă și în Italia.

De partea cealaltă, salariul unui judecător de la Curtea Supremă din Germania este doar de două ori mai mare raportat la salariul mediu pe economie. Salariul mediu net în România este de aproximativ 4.200 de lei/lună, iar salariul mediu al unui judecător de curte de apel este de patru ori pe atâta, plus alte sporuri.

• În prezent statul plătește aproximativ 15.000 de pensii speciale, din care o treime sunt ale magistraților

Pensia medie a unui fost judecător sau procuror este de 30.000 de lei, iar aceștia pot ieși la pensie după o vechime de minimum 25 de ani. 

Proiectul care se află acum in Parlament prevede ca vârsta de pensionare a magistratilor să creasca de la 50 la 60 de ani, iar cuantumul pensiei să fie calculat in funcţie de veniturile din ultimii 25 de ani, faţă de ultimele 12 luni, aşa cum este acum.

Ministrul Justiției spune că singura soluție este dialogul social

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a declarat referitor la protestul magistraților că „proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii”.

„Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul.

Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”, a transmis minstrul Justiției.

Întrebată dacă greva magistraţilor este ilegală, ţinând cont că potrivit legii nu au voie să facă astfel de formă de protest, Gorghiu a precizat că din declaraţiile şefului CSM, această formă de protest nu este una care blochează activitatea ci este o formă de atragere a atenţiei factorilor decizionali.