Economiștii lui Isărescu taie elanul Guvernului: mare grijă, scumpiri în 2024, nu ne-am așteptat la asta

Economiștii din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), lansează la fileu o discuție cel puțin interesantă despre potențialul impact al modificărilor legislative asumate de Guvern.

Conform lui Cristian Popa, membru CA la BNR, e posibil ca noul pachet fiscal să aibă un caracter inflaționist.

Noi valuri de scumpiri în 2024?

Sunt riscuri, cu alte cuvinte, să avem o prognoză a inflației mai mare pentru anul 2024, odată ce în calculele economiștilor va fi inclus acest pachet care modifică substanțial fiscalitatea românească.

„Este destul de clar că are un anumit caracter contracționist și inflaționist. Deci e posibil să vedem prognoza de inflație ceva mai mare pentru anul viitor (…)

Ce avere are Crin Antonescu și cu ce s-a ocupat în ultimii 10 ani

Desertul preferat al regelui Charles, de Crăciun. Iată rețeta plăcintei de la Casa Regală

De asemenea, când veniturile disponibile scad, atunci când cresc taxele pe venit normal că consumatorului îi rămân mai puțini bani în buzunar, consumă mai puțin. Deci pe această cale ar trebui să fie și un anumit caracter contracționist”, a mai spus oficialul BNR, citat de Hotnews.ro.

În actuala prognoză a inflației, BNR anticipează că rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.

Citește și Fondurile europene, tăiate pentru România? Un ministru de la București vorbește despre ce se discută în spatele ușilor închise la UE

Riscuri sunt deja foarte mari

Deja în raportul emis luna aceasta de BNR se vorbește despre niște riscuri ce trebuie luate în seamă când vine vorba despre perspectivele inflaționiste ale României.

„Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, a transmis BNR.

Citește și Cât de bogată e România, de fapt: Isărescu, șeful BNR, ne dezvăluie câți bani avem la seif și câte tone de aur

Amintim, de asemenea, că rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale celui de-al treilea trimestru în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.