09 ian. 2023 | 20:03

„Echitatea fiscală”, tot mai aproape de a deveni realitate. Ce este impozitul suplimentar și cine va plăti 15% către stat

ULTIMA ORĂ
„Echitatea fiscală”, tot mai aproape de a deveni realitate. Ce este impozitul suplimentar și cine va plăti 15% către stat

Uniunea Europeană este cu un pas mai aproape de a realiza ceea ce numește „echitate fiscală”.

După mai mult de un an de dispute politice și amenințări cu veto, cele 27 de state membre au convenit să aprobe un acord îndelung blocat pentru stabilirea unui nivel minim al impozitului pe profit, care va fi stabilit la 15% pentru toate companiile mari.

Reforma, la care s-au opus la diferite momente diferite țări precum Irlanda, Ungaria, Estonia și Polonia, a fost salutată ca un pas important pentru a pune frână unei curse de lungă durată către limita inferioară, în urma căreia țări din întreaga lume și-au redus treptat impozitele pe profit pentru a atrage multinaționalele.

În prezent, multe guverne consideră că acești ani de concurență fiscală intensă au făcut mai mult rău decât bine, lăsând cuferele publice incapabile să facă față cheltuielilor tot mai mari cu clima, energia și protecția socială.

„Impozitarea minimă este esențială pentru a face față provocărilor pe care le creează o economie globalizată”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, care a condus timp de câteva luni negocierile.

„UE a dovedit că este cu adevărat hotărâtă să abordeze nedreptățile care caracterizează sistemul economic global și să se asigure că toată lumea își plătește partea sa echitabilă.”

Pilonul II – Obligația juridică pentru cele 27 de state UE

Cu toate acestea, lucrările privind Pilonul II sunt mult mai avansate.

Comisia Europeană a propus în decembrie 2021 o directivă pentru a introduce Pilonul doi în legislația UE, făcând din impozitul minim o obligație din punct de vedere juridic pentru toate cele 27 de state membre.

Impozitarea este unul dintre puținele domenii la nivelul UE în care este necesară unanimitatea, lucru care a permis Ungariei, și ulterior Poloniei, să întârzie aprobarea directivei și să creeze o legătură neoficială cu alte dosare fără legătură, potrivit Euronews.

După acest acord greu de obținut, statele membre vor avea la dispoziție un an pentru a transpune normele înainte ca acestea să devină complet aplicabile.

La nivel global, Pilonul II ar putea genera în fiecare an venituri fiscale suplimentare de aproximativ 141 de miliarde de euro, potrivit estimărilor OCDE.

În prezent, patru state membre ale UE au rate de impozitare a societăților sub obiectivul de 15%: Ungaria (9%), Bulgaria (10%), Irlanda (12,5%) și Cipru (12,5%), în timp ce altele, precum Estonia, oferă reduceri care pot aduce rata sub 15% în anumite circumstanțe.

Impozitul minim pe profit de 15% se va aplica marilor companii care realizează venituri financiare combinate de peste 750 de milioane de euro pe an, obținute prin operațiunile lor interne și internaționale.

Entitățile guvernamentale, ONG-urile, fondurile de pensii și de investiții, precum și veniturile din transportul maritim internațional vor fi scutite.

Cum se calculează impozitul suplimentar

Principalul element al reformei va fi așa-numitul impozit suplimentar: în cazul în care o societate-mamă cu sediul în UE are filiale situate în jurisdicții care oferă o rată a impozitului pe profit sub pragul de 15%, societatea-mamă respectivă va fi obligată să plătească diferența dintre rata de impozitare mai mică și rata minimă de 15%.

Acest impozit suplimentar va fi colectat de țara UE în care se află societatea-mamă.

De exemplu: dacă o societate-mamă cu sediul la Berlin are o filială în Andorra, care este supusă unui impozit pe profit de 10%, guvernul german va putea aplica un impozit suplimentar de 5% pe profiturile eligibile ale societății-mamă pentru a compensa diferența.

În plus, guvernele UE vor putea majora impozitele pe filialele de pe teritoriul lor dacă aceste filiale aparțin unei societăți străine care plătește o rată de impozit pe profit mai mică de 15% în țara de origine.

Combinația celor două norme este menită să atenueze eroziunea fiscală și transferul profiturilor, deoarece marile companii vor fi mai puțin stimulate să își mute operațiunile comerciale în jurisdicții cu impozite reduse.