Descoperirea ce a dat peste cap lumea oamenilor de știință. Cum ar fi fost întrecuți strămoșii oamenilor de o altă specie

O descoperire a dat peste cap lumea oamenilor de știință, iscând tensiuni imense între ei. Un profesor paleoantropolog a făcut afirmații controversate despre comportamentul pe care l-ar fi avut o specie de hominid care a trăit în aceeași perioadă ca Homo sapiens, întrecându-i pe strămoșii oamenilor.

Ce descoperire a făcut paleontologul

În anul 2015, profesorul paleoantropolog Lee Berger de la Universitatea Witwatersrand a uimit lumea cu anunțul privind o nouă specie de hominid pe care a numit-o Homo naledi.

Descoperirea a ieșit în evidență de la început: în contextul în care în general se întâmplă rar să fie găsite mai mult de două sau trei oase de la o specie necunoscută, în peștera Rising Star, din Africa de Sud, au fost găsite rămășițe de la cel puțin 15 indivizi, toate provenind de la o specie a cărei existență nici măcar nu fusese bănuită până atunci.

În plus, savanții au constatat că Homo naledi are un creier nu cu mult mai mare decât cel al unui cimpanzeu, dar degete la mâini și la picioare foarte asemănătoare cu ale oamenilor. Inițial, Berger a crezut că această specie a trăit cu milioane de ani în urmă, așa cum sugera dimensiunea creierului lor, dar datarea ulterioară a demonstrat că s-au suprapus cu Homo sapiens, în urmă cu aproximativ 250.000 de ani.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Oricât de importante ar fi mâinile oamenilor, dimensiunea creierului este cea care îi separă cu adevărat de alte specii. În consecință, cei mai mulți antropologi au presupus că Homo naledi a avut un comportament ce ar semăna mai mult cu cel al unei maimuțe moderne decât cu cel al oamenilor, dar profesorul Berger a contestat acest lucru încă de la început.

Ce comportament ar fi avut specia Homo naledi

Într-o serie de trei lucrări pe care le-a publicat recent, Berger a făcut afirmații controversate. El susține că specia Homo naledi își îngropa morții, folosea focul și sculptau cele mai vechi opere de artă din lume într-un stâlp de peșteră. Chiar și strămoșii oamenilor, cu creiere aproape la fel, probabil că nu făceau majoritatea acestor lucruri la acea vreme.

Un documentar lansat recent pe Netflix dezvoltă aceste afirmații, inclusiv sugestia că unul dintre exemplarele de Homo naledi găsite în peșteră a fost îngropat ținând în mână o unealtă de piatră. După cum au remarcat membrii echipei, în Epoca de Piatră, uneltele bune erau valoroase; astfel că nu ar fi fost irosite.

Astfel, existența acelei unelte lângă rămășițele unui Homo naledi arată că această specia ar fi avut o idee despre viața de apoi, iar acesta a fost un predecesor al bunurilor funerare, cum ar fi săbiile cu care erau îngropați regii și războinicii, în speranța că vor mai avea nevoie de ele.

Prin urmare, dacă afirmațiile lui Berger vor fi confirmate, va însemna că specia Homo naledi i-a întrecut pe strămoșii oamenilor în realizarea multor lucruri ce sunt considerate exclusiv umane.

Alți experți contestă afirmațiile despre Homo naledi

Alți experți sunt departe de a fi convinși de aceste afirmații. De exemplu, profesorul Michael Petraglia de la Universitatea Griffith susține că nu există dovezi cu privire la comportamentul pe care l-ar fi avut Homo naledi.

”Există articole publicate care pun sub semnul întrebării dacă forma peșterii era aceeași când Homo naledi o folosea ca și acum”, a spus Petraglia, care a adăugat că deși în peșteră a fost găsit cărbune de lemn, eforturile de a data descoperirea inițială au sugerat că acesta este mult mai recent decât Homo naledi, sugerând că ar fi putut fi adus de Homo sapiens.

Urme mai extinse de foc găsite mai recent nu au fost încă datate – sau dacă au fost, rezultatele nu au fost publicate. Petraglia critică acest lucru, spunând că obținerea datării cu cărbuni este acum relativ rapidă și ușoară.

În mod similar, niciun expert în arta rupestră nu a fost invitat să studieze liniile despre care Berger și coautorii susțin că sunt mai vechi decât cele sculptate de neanderthali și de oamenii moderni care au realizat primele artefacte simbolice.

Petraglia a fost autorul principal al lucrării care anunță cele mai vechi dovezi de înmormântare deliberată de la Homo sapiens, aproximativ o treime din vârsta fosilelor Homo naledi. El spune că sitului îi lipsesc unele dintre caracteristicile asociate în mod normal cu înmormântările, cum ar fi excavarea neechivocă.

Profesorul recunoaște că natura delicată a peșterii și dificultățile de a intra în ea fac ca situl să nu fie potrivit pentru a fi studiat de prea multe persoane. Cu toate acestea, el spune că ar fi ușor pentru echipa de la fața locului să arate imaginile detaliate pe care le-a realizat experților care ar putea „să le studieze de la un birou”.

În plus, Petraglia a precizat că roca de dolomită pe care sunt vizibile „sculpturile” ce ar fi fost făcute de Homo naledi are o tendință naturală de a dezvolta fisuri cu un aspect similar.