De ce torc pisicile, de fapt. Oamenii de știință cred că au aflat răspunsul

Se pare că torsul pisicii tale este setat pe pilot automat, susțin oamenii de știință care au studiat problema.

Cercetătorii s-au arătat nedumeriți cu privire la modul în care pisicile reușesc să toarcă pe diferite frecvențe, în funcție de ceea ce simt.

Vezi și: De ce trebuie să-ți ții pisica în casă: ce spun oamenii de știință

Oamenii de știință au studiat torsul pisicilor, pentru a-l înțele mai bine

Aceste „tampoane torcătoare” de țesut conjunctiv încorporate în corzile vocale par să-și mărească densitatea, făcându-le să vibreze mai încet pentru a produce zgomotul care aduce bucurie oamenilor lor.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Echipa internațională condusă de om de știință Christian Herbst de la Universitatea din Viena din Austria spune că cercetările lor contestă credința larg răspândită că contracțiile musculare active sunt cele care provoacă torsul pisicii.

În schimb, oamenii de știință cred că torsul poate fi un comportament aerodinamic pasiv care continuă automat după ce creierul trimite un semnal de inițiere.

„Aceste vibrații de joasă frecvență a corzilor vocale implică un mod vocal special, cu un coeficient închis neobișnuit de lung”, au declarat oamenii de știință.

Aceste structuri, de până la 4 milimetri în diametru, au fost descoperite anterior la pisicile domestice, dar rolul lor în tors nu fusese explorat.

Pentru a analiza acest lucru, Herbst și colegii au scos laringele, care adăpostesc corzile vocale, de la opt pisici domestice decedate. Apoi au presat corzile vocale laolaltă și au împins prin ele aer cald și umidificat.

Fără contracții musculare sau intrare neuronală, toate cele opt laringe au produs un sunet „torcăcios” de la oscilațiile auto-susținute ale corzilor vocale la frecvențe situate între 25 și 30 Hz.

Vezi și: Cum comunici cu pisica ta, conform oamenilor de știință: totul stă în privire

Ce concluzie au tras

Această descoperire surprinzătoare arată că doar contracția musculară nu este esențială pentru tors. Structurile țesutului conjunctiv pot fi motorul principal, deși acest lucru ar trebui să fie dovedit prin măsurarea procesului la pisici vii, ceea ce este puțin mai dificil.

„Deși datele noastre nu resping pe deplin ipoteza contracției musculare active pentru tors”, scrie echipa, „ele arată că laringele pisicilor pot produce cu ușurință sunete în regimul de tors, cu frecvențe fundamentale de 25 până la 30 Hz, fără aport neuronal sau contracție musculară”, au mai spus oamenii de știință, în urma studiului.

Vezi și: De ce pisica doarme pe perna ta. Cinci motive care te vor face să plângi