De ce timpul ar trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim. Explicația științifică a fenomenului

Proverbul „timpul zboară” este un fenomen universal recunoscut și experimentat, unul care devine din ce în ce mai pronunțat pe măsură ce îmbătrânim. Este un sentiment la care mulți dintre noi ne putem raporta. Cu toții ne amintim de zilele noastre tinerețe, pline de momente lipsite de griji și posibilități nesfârșite. Află de ce simțim că timpul ar trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim.

Percepția timpului pare să fie diferită atunci când înaintăm în vârstă, astfel că la bătrânețe, parcă abia avem timp să ne tragem respirația și deja a mai trecut un an. Întrebarea de ce timpul pare să accelereze pe măsură ce înaintăm în vârstă i-a intrigat pe oamenii de știință și mai multe teorii încearcă să explice această schimbare a percepției.

Cindy Lustig, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, oferă o perspectivă convingătoare asupra acestui fenomen. Ea sugerează că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, viața noastră devine mai structurată în jurul rutinelor și experimentăm mai puține evenimente importante care delimitau diferite perioade din viața noastră.

În tinerețe, explorăm și întâlnim în mod constant experiențe noi, ceea ce face ca timpul să pară să progreseze mai lent. De exemplu, un an pentru un copil de cinci ani reprezintă 20% din viața lui și este plin de numeroase experiențe noi pe măsură ce descoperă lumea din jurul lor.

În schimb, un an pentru un bărbat de 50 de ani reprezintă doar două procente din viața sa și de data aceasta este probabil să aibă mai puține experiențe noi. Potrivit lui Lustig, creierul nostru tind să îmbine zile și săptămâni similare, deoarece le lipsesc amintirile vii și distinctive care au marcat cândva trecerea timpului. Această lipsă de evenimente unice, memorabile, pe măsură ce îmbătrânim, contribuie la senzația că timpul zboară.

Evenimentele memorabile joacă un rol important în modul în care percepem timpul. Când suntem tineri, aceste evenimente sunt numeroase, lăsând o urmă de amintiri trainice. Dar pe măsură ce îmbătrânim, frecvența acestor evenimente memorabile scade, ceea ce duce la o percepție subiectivă că timpul trece mai repede. Acest concept se aliniază cu experiența noastră de zi cu zi: este mai probabil să ne amintim ceva ce am făcut o dată, chiar dacă l-am făcut de o sută de ori, pur și simplu pentru că iese în evidență pe fundalul rutinei.

Motivul pentru care timpul pare că trece mai repede atunci când îmbătrânim

O altă teorie despre motivul pentru care timpul pare să accelereze odată cu vârsta vine de la Adrian Bejan, cercetător la Universitatea Duke. Cercetarea lui Bejan, publicată în 2019, se concentrează pe rolul unui creier îmbătrânit în acest fenomen. El presupune că percepția noastră despre experiențele de viață poate fi distorsionată pe măsură ce îmbătrânim, iar creierul nostru necesită mai mult timp pentru a procesa noi imagini mentale.

În primii noștri ani, creierul poate absorbi rapid informații noi, făcând zilele să pară mai lungi și mai pline de evenimente. Bejan susține că modificările fizice ale nervilor și neuronilor noștri joacă un rol substanțial în modul în care percepem timpul pe măsură ce îmbătrânim.

Ipoteza lui Bejan se concentrează pe ideea că structura sistemelor noastre neurologice devine mai complexă în timp și în cele din urmă începe să se degradeze, creând mai multă rezistență la semnalele electrice pe care le primesc. Această degradare duce la o încetinire a ratei cu care preluăm și procesăm informații noi.

În termeni practici, aceasta înseamnă că sugarii, al căror creier procesează imaginile într-un ritm mai rapid, își mișcă ochii mai des decât adulții. Pentru persoanele mai în vârstă, mai puține imagini mentale sunt procesate în aceeași perioadă de timp, ceea ce face ca experiențele să apară ca și cum ar avea loc mai rapid.

Cu toate acestea, nu toți experții sunt de acord cu perspectiva lui Bejan. Cindy Lustig, de exemplu, critică ipoteza sa. Ea subliniază că argumentul lui Bejan, care leagă lungimea nervului optic de mărimea capului, nu reușește să abordeze problemele fundamentale din spatele accelerației percepute a timpului pe măsură ce îmbătrânim. Ea se întreabă dacă capul unui bărbat de 80 de ani este substanțial mai mare decât al celui de 25 de ani, subliniind lipsa unei corelații puternice între acești factori. Lustig sugerează că alți factori și procese sunt probabil în joc în relația complexă dintre îmbătrânire și percepția timpului, arată dailymail.co.uk.