De ce nu-și găsesc românii un loc de muncă bine plătit: cât contează CV-ul, ”pilele” și încrederea în anunțurile de joburi

Un număr foarte mare de români nu lucrează și nici nu-și caută de lucru. Această realitate este provocată, în egală măsură, de pretențiile salariale nerealiste ale candidaților și de oferta de joburi de pe meleaguri mioritice. Nu ajută nici CV-urile scrise prost sau lipsa acută de încredere a oamenilor în multe dintre anunțurile pe care le văd pe internet.

Românii se autosabotează în multe feluri atunci când vine vorba de identificarea unei poziții bune într-o companie. Mulți au niște pretenții salariale care nu au nici în clin și nici în mânecă cu ceea ce se întâmplă în piață din punctul de vedere al lefurilor. Mulți nici nu ajung la etapa depunerii unui CV pentru că trăiesc în mod constant cu convingerea că fie joburile bune au fost ocupate ”pe pile”, fie anunțurile efective sunt false sau deformează realitatea de la fața locului.

Românii și căutarea constantă de locuri de muncă mai bune

Tot ca o reflexie nu foarte pozitivă a pieței muncii de la noi, românii sunt efectiv disperați să-și schimbe jobul. Practic, vorbim de 5,9 milioane de aplicări de la începutul anului și până în prezent pentru locuri de muncă postate online.

„Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenți, încă mai există percepția că joburile cele mai bune sunt luate pe „pile”. 15,4% cred că au dificultăți în a obține jobul dorit pentru că au așteptări salariale prea mari și aproape la fel de muți nu au încredere că anunțurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole de care se tem sunt lipsa de experiență, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piață sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu știu la cine să apeleze. 12% dintre respondenți declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înșiși și că nu întrevăd niciun fel de obstacol în calea lor spre obținerea unui nou job”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai are platformă de recrutare din România, citată de Adevărul.

OTV revine în grila de programe la TV. Dan Diaconescu a făcut oficial anunțul

Cât costă să faci Crăciunul și Revelionul în Bucovina și Maramureș. Prețul pentru un sejur de patru nopți este unul uriaș

În ceea ce privește atuurile cu care merg oamenii la un interviu în 2023, 66% se caracterizează ca fiind foarte muncitori și cred că acesta este un alt aspect pe care angajatorii pun preț. 57% mizează pe o încredere puternică în ei înșiși și susțin că acesta ar fi principalul lor atu într-un interviu de angajare. 45% includ în lista punctelor forte studiile, 26% faptul că sunt carismatici și 25% faptul că au un CV bine pus la punct. 22% spun că vârsta îi ajută în acest sens și 20% cred că au șanse mai mari decât alți candidați pentru că se pregătesc foarte bine înainte de orice interviu, conform profit.ro.

„Cei care, dimpotrivă, simt că nu se află în cel mai bun moment al parcursului lor profesional, spun că, în cazul intrării într-un proces de recrutare, ar fi dezavantajați de faptul că nu au suficientă încredere în ei, că au prea multă experiență, argument asociat, de cele mai multe ori cu depășirea pragului de vârstă de 45 de ani, că nu sunt suficient de comunicativi ori că nu au studii superioare. Candidații se mai simt trași în spate de faptul că nu au competențe digitale avansate sau că sunt prea tineri și nu au acumulat experiență în domeniul în care și-ar dori să lucreze. Aproape 15% recunosc că sunt slab pregătiți din punct de vedere profesional, iar acest lucru îi împiedică să se angajeze”, detaliază Ana Călugăru.

CV-ul este incredibil de important în procesul de recrutare, dar, din păcate, mulți candidați au prea multă experiență pe care nu se descurcă să o sintetizeze în câteva rânduri. Nu mai puțin de 24% nu știu ce format de CV să folosească. Doar 20% sunt de părere că au un CV cu prea puțină experiență, iar acest lucru le va face CV nu foarte convingător.

„Chiar și candidații cu experiență au o serie de rețineri atunci când vine vorba de schimbarea jobului, mai ales când acest pas vine din direcția lor și presupune un efort de căutare și apoi aplicări repetate. Cel mai des, se simt nesiguri pe ei și cred că se vor autosabota din cauza emoțiilor, că vor fi discriminați pe criterii care țin de vârstă, sex sau aspect fizic ori că se vor bloca în fața unui recrutor prea agresiv sau lipsit de empatie. Poate mai puțin se întâmplă acest lucru în cazul candidaților care primesc în mod frecvent invitații la interviuri și discuții pentru o potențială angajare”, punctează Ana Călugăru.