De ce cred oamenii în teoriile conspirației. Motivul pentru care le răspândesc, concluzia neașteptată a cercetătorilor

Teoriile conspirației s-au înmulțit în ultimii ani, fiind legate de evenimente ce au avut loc în această perioadă. Sunt binecunoscute cele legate de „oculta mondială” ce ar conduce lumea, dar și cele ce arată cu degetul către pandemia de Covid, rețelele 5G, microciparea oamenilor și multe altele. Totuși, dincolo de manifestarea lor, cercetătorii au vrut să afle ce anume alimentează aceste teorii, dar și împrăștierea lor către alții și au ajuns la concluzii surprinzătoare.

De ce cred oamenii în teoriile conspirației

Teoriile conspirației nu au apărut astăzi, dar s-au înmulțit pe măsura derulării unor evenimente relativ neobișnuite ori chiar unice în istoria omenirii.

Dacă puterea unei „elite secrete” ce ar conduce, de fapt, lumea, este o suspiciune ce planează de mai multă vreme, realități precum pandemia de Covid, microciparea oamenilor pentru controlarea lor sau rețelele 5G au apărut în anii din urmă, mai ales datorită sau din cauza progresului tehnologic.

Într-un studiu recent, publicat în Research and Politics, cercetătorii au ajuns la surprinzătoarea concluzie că motivul principal pentru care aceste teorii apar, iar oamenii le împart cu alții, este „nevoia de haos”. Altfel spus, dorința de a provoca și perturba sistemul politic existent.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Oamenii de știință au fost interesați de trei forme de motivații ce-i pot face pe unii să perpetueze, să răspândească în mod deliberat teoriile conspirației.  Mai ales dacă unele dintre aceste persoane nu sunt, de fapt, adevărați „credincioși” ai teoriilor respective.

„Am descoperit că, oricare ar fi motivele răspândirii unor asemenea teorii, acestea depind mai degrabă de propria persoană, de ideile în care crede aceasta, decât de tragerea unui semnal de alarmă pentru apărarea intereselor unui grup, a unei comunități”, au scris autorii studiului.

Motivul pentru care le răspândesc, concluzia neașteptată a cercetătorilor

În mod special, ei au subliniat că numărul de persoane motivate de crearea haosului de haos îl depășește substanțial pe cel care fac acest lucru din partizanat politic.

„Motivul difuzării către alții a teoriilor conspirației se bazează pe principiul „dați foc la tot”, indiferent de care parte a spectrului politic s-ar afla puterea, dar și credința că teoria respectivă e adevărată”, au adăugat specialiștii.

Echipa a efectuat o cercetare, în decembrie 2018, folosind platforma Lucid, ce a fost sursă de date și pentru alte studii. Software-ul a folosit mostre de citate pentru a racola participanții la studiu, în conformitate cu structura de vârstă a populației dată de ultimul recensământ făcut în SUA.

Astfel, cercetătorii au reușit să adune 3.336 de participanți, dintre care 1.772 s-au declarat susținători sau simpatizanți ai Partidului Democrat, iar 1.564 ai Partidului Republican.

Pentru a putea măsura „difuzarea motivată a teoriilor”, participanții au fost evaluați în nivelul credinței lor față de anumite teorii ale conspirației și al dorinței lor de a împărtăși aceste idei cu alții. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unor întrebări specifice ce a determinat partizanatul politic al participanților.

Un exemplu de întrebare ar fi: „Unii oameni cred că Donald Trump complotează cu societăți secrete ale „supremației albe”, precum Ku Klix Klan, pentru a prelua controlul SUA. Alți oameni nu cred așa ceva. Tu ce părere ai?”.

Ulterior, după identificarea „taberei politice” a fiecăruia, acestora le-au fost puse alte întrebări ce s-au mulat tocmai pe partizanatul lor politic, ele fiind, însă, despre „tabăra” adversă. Totodată, participanții au fost rugați să se încadreze singuri  – după fiecare set de întrebări – în „tabăra câștigătoare” sau în cea „a învinșilor” în privința unei teme specifice.

Studiul a inclus și un set de variabile, prin care a fost măsurat nivelul de partizanat politic, de dorință de control, încredere, religiozitate, educație, venituri, vârstă, gen, etnie și rasă al participanților.

Rezultatele au arătat că cei care credeau într-o teorie a conspirației primită prin intermediul cuiva, erau mult mai înclinați s-o răspândească și altora. De asemenea, „nevoia de haos” a fost asociată mai mult cu dorința de împărtăși ideile conspiraționiste în social media.

De fapt, cei cu o „nevoie de haos” mai mare, erau mai predispuși să difuzeze online toate cele șase teorii ale conspirației luate în calcul de studiu.

În mod paradoxal, cei care se considerau ca făcând parte din „tabăra politică” câștigătoare erau mai dornici să difuzeze teoriile conspirației decât cei care se identificau ca fiind din „tabăra învinșilor”.

„Cu alte cuvinte, cei care și-au perceput mai des propria tabără drept cea câștigătoare, la acel moment, au arătat o mai mare dorință de a împărtăși altora teoriile conspirației, decât cei care s-au perceput mai des ca „învinși”, au mai arătat autorii studiului.

Sigur, cercetarea are limitările sale, dar „descoperirile actuale arată că noțiunile anterioare de haos și de partizanat ca motivații pentru difuzarea unor teorii ale conspirației sunt mai nuanțate decât sugerează literatura de specialitate existentă.