Cumplita moarte a unui român de geniu, a pierit împreună cu Toma Caragiu: Regizorul Alexandru Bocăneț avea toată viața înainte

Regizorul Alexandru Bocăneț avea toată viața înainte, dar, din păcate, a pierit la vârsta de 33 de ani, exact în momentul în care cariera sa se afla „la vârf”.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a dovedit a fi fatal și pentru el. A murit în timp ce se afla în vizită la bunul său prieten, Toma Caragiu, ambii fiind striviți de dărâmături, după ce au încercat să iasă din apartamentul actorului, pentru a se salva.

Alexandru Bocăneț – imagine de arhivă

Un artist talentat și cu viziune spre modernism

Alexandru Bocăneţ s-a născut în data de 15 februarie 1944, în Bucureşti, și a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie în anul 1968.

Primul său contact cu radioteleviziunea s-a întâmplat chiar în studenție, acela fiind momentul când și-a dat seama că se simte atras de regia de montaj, de tăierea cadrelor, demonstrând talent și inovație în domeniu.

Cele 3 zodii care renasc la sfârșitul lunii noiembrie 2024. Viața lor se schimbă radical, sunt protejate de astre

Cum va fi vremea în ziua alegerilor prezidențiale. Prognoza meteo pentru weekendul 23-24 noiembrie

Se poate spune că a revoluționat televiziunea, spectacolele create de el fiind unice la acea vreme, reușind să se „joace” cu imaginile și să lipească anumite cadre cu asemenea talent încât să capteze atenția privitorului încă din prima secundă. De asemenea, a avut „ochi” pentru a alege mereu să colaboreze cu cei mai talentanți actori, care să-i întregească peisajul.

Potrivit tvr.ro, Bocăneț ar fi inventat formatul mai multor emisiuni de divertisment. Un bun exemplu, în acest sens, este chiar Profil pe 625 de linii, ce îi avea în „rolurile principale” pe Anda Călugăreanu, Florian Pittiş şi Dan Tufaru. Cu cei trei, Alexandru Bocăneț avea să colaboreze în repetate rânduri.

Mai mult, a realizat Gala Lunilor, o emisiune în care îi „distribuia” pe Marina Voica, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Stela Enache, Florin Piersic, Carmen Stănescu, Stela Popescu, Aura Urziceanu, Mihaela Mihai sau Margareta Pâslaru, printre mulți alții.

Lista avea să fi întregită, în ani, de următoarele emisiuni: În noaptea asta toată lumea e a mea (1974), Vreau să spun! (1974) și Bună seara, Domnule Wilde! (1976).

Evident, Alexandru Bocăneț a activat și în cinematografie, realizând Un orfelin iubea o orfelină (1976) şi Gloria nu cântă (1977).

Alexandru Bocăneț – imagine de arhivă

Tragica dispariție a lui Alexandru Bocăneț: destinul său, legat de cel al bunului prieten, Toma Caragiu

Așa cum menționam anterior, Alexandru Bocăneț a murit la vârsta de 33 de ani, în apartamentul lui Toma Caragiu, în urma celui mai înfricoșător cutremur din istoria modernă a României.

„Am sperat ceasuri la rând că totul nu e decât o farsă, că maşina lui Alexandru Bocăneţ e parcată întâmplător în faţa blocului în care locuieşte Toma Caragiu, că azi sau mâine îl voi vedea urcându-se la volan şi, cu nonşalanţa-i ştiută, îmi va face cu mâna. Dar Bocăneţ a plecat pe drumul fără întoarcere.

Alexandru Bocăneţ a dominat cu emisiunile şi spectacolele sale ecranele televizoarelor tocmai pentru că era un dăruit al profesiei sale, un veşnic îndrăgostit, un nebun sublim. Îl revăd la pupitrul de regie al televiziunii. Cum să nu-mi amintesc acele savuroase emisiuni ‘Profil pe 625 de linii’, cu tripleta Anda Călugăreanu, Dan Tufaru, Florian Pittiş? Cum să nu-mi amintesc de maratoanele sale reunite sub titlul ‘Gala lunilor’, de transmisiile sale unice de la festivalurile Mamaia?

În zilele când a plecat atât de grăbit dintre noi Bocăneţ era în febrila aşteptare a unei premiere. Căci de-abia terminase primul său film pentru marele ecran, o savuroasă comedie muzicală, în care – ce bizară coincidenţă! – rolul principal îl juca Toma Caragiu!… Filmul se numeşte ‘Gloria nu cântă’ şi trebuia să aibă premiera la sfârşitul lunii martie.

Regizorul Alexandru Bocăneţ nu va fi însă prezent la premiera filmului său”, scria jurnalistul Aristide Buhoiu, în cartea 4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur, apărută în 1977, la Editura Junimea.