Cum ne-ar putea ajuta fotosinteza artificială să cucerim spațiul: oamenii de știință, foarte aproape de reușită
Viața pe Pământ își datorează existența fotosintezei, un proces cu o vechime de 2,3 miliarde de ani. Această reacție extrem de fascinantă le permite plantelor și altor organisme să recolteze lumina soarelui, apă și dioxid de carbon, transformându-le în oxigen și energie sub formă de zahăr.
Nevoia umană de oxigen face călătoriile în spațiu destul de complicate. Constrângerile legate de combustibil limitează cantitatea de oxigen pe care o putem transporta cu noi, mai ales dacă vrem să călătorim pe distanțe lungi, spre exemplu, pe Marte.
Există deja modalități de a produce oxigen prin reciclarea dioxidului de carbon pe Stația Spațială Internațională. Majoritatea oxigenului de pe ISS provine dintr-un proces numit „electroliza”, care folosește electricitatea de la panourile solare ale stației pentru a împărți apa în hidrogen și oxigen, ambele gazoase.
Căutarea și găsirea sistemelor alternative care pot fi folosite pe Lună și în călătoriile pe Marte reprezintă, prin urmare, o chestiune în curs de desfășurare. Se poate recolta energia solară, spre exemplu, pentru ca ulterior să fie transformată în ceea ce trebuie. Aici intervine fotosinteza artificială.
Studiul care încearcă să găsească soluția potrivită pentru susținerea vieții umane în spațiu
Conform unui studiu publicat pe Science Alert, în loc de clorofilă, care este responsabilă pentru absorbția luminii în plante și alge, dispozitivele vor folosi materiale semiconductoare care pot fi acoperite direct cu catalizatori metalici simpli care susțin reacția chimică necesară.
Analiza publicației arată că aceste dispozitive ar fi, într-adevăr, viabile pentru a completa tehnologiile existente de susținere a vieții, cum ar fi ansamblul generator de oxigen folosit pe ISS.
Există și alte abordări. De exemplu, se poate produce oxigen direct din solul lunar. Dar acest lucru necesită temperaturi ridicate pentru a funcționa.
Dispozitivele de fotosinteză artificială, pe de altă parte, ar putea funcționa la temperatura camerei, la presiuni găsite pe Marte și pe Lună. Acest lucru înseamnă că ar putea fi folosite direct în habitate, cu apa ca resursă principală.
Pe Marte, atmosfera este compusă din aproape 96% dioxid de carbon, aparent ideală pentru un dispozitiv de fotosinteză artificială. Cu toate astea, intensitatea luminii pe Planeta Roșie este mai slabă decât pe Pământ din cauza distanței mai mari față de Soare.