Cum ne ajută inteligența artificială să înțelegem cine suntem și de unde venim: cu ce sunt diferiți asiaticii față de restul pământenilor

Se știe deja că au existat o mulțime de interspecii care s-au amestecat, de-a lungul timpului, în arborele genealogic uman.

Este clar că oamenii moderni au fragmente de ADN de la neanderthalienii și denisovanii, dar se pare că și alte specii misterioase trăiesc în genomul unor populații moderne.

În ianuarie 2019, o echipă internațională de cercetători a examinat pentru prima dată ADN-ul uman folosind algoritmi de învățare profundă pentru a analiza indicii genetice ale evoluției umane.

Rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications.

Se spală în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie? Zilele în care nu sunt interzise treburile casnice

Rezultate Loto 22 decembrie 2024: Numerele câștigătoare la Loto 6/49, Joker și Noroc

Un al treilea strămoș, descoperit în genele oamenilor din Asia

S-a bănuit că, pe lângă neanderthalieni și denisovani, oamenii de origine asiatică ar avea un al treilea strămoș care s-a încrucișat cu oamenii antici. Această descoperire ar ajuta la explicarea existenței anumitor fragmente de ADN de origine incertă.

Suspiciunile au fost aparent confirmate de cercetarea din 2019. Acest hominid ar fi fost, probabil, un hibrid.

„În urmă cu aproximativ 80.000 de ani, așa-numita ieșire din Africa a avut loc, când o parte din populația umană, care era deja formată din oameni moderni, a abandonat continentul african și a migrat pe alte continente, dând naștere tuturor populațiilor actuale”, a declarat Jaume Bertranpetit, cercetător principal la Institutul de Biologie Evolutivă.

„Știm că, din acel moment, oamenii moderni s-au încrucișat cu neandertalieni pe toate continentele, cu excepția Africii, și cu denisovanii din Oceania și probabil în Asia de Sud-Est, deși dovezile încrucișării cu o a treia specie dispărută nu fuseseră confirmate”, a mai spus acesta.

La rândul său, Òscar Lao, cercetător principal al Centro Nacional de Análisis Genómico din Spania, a comparat sistemul nervos al mamiferelor cu diferiți neuroni artificiali care învață să detecteze modele.

„Am folosit această proprietate pentru a determina algoritmul să învețe să prezică demografia umană folosind genomuri obținute prin sute de mii de simulări”, a explicat el.

„De fiecare dată când rulăm o simulare, călătorim în istoria omenirii. Dintre toate simulările, învățarea profundă ne permite să observăm ceea ce face ca puzzle-ul ancestral să se potrivească”, a completat omul de știință.

Existența acestui nou strămoș este susținută și de dovezile fosile găsite în Siberia, în august anul trecut.