Cum „bâjbâie” știința încălzirea globală: adevăratele consecințe încă nu sunt cunoscute

Folosind date din satelit și măsurători de la sol, cercetătorii au detectat o creștere constantă a particulelor microscopice din aer, începând cu anii 1850.

Praful de sol din miezurile de gheață și sedimentele oceanice arată că nivelul de praf mineral din atmosferă a crescut cu aproximativ 55%.

Fizicianul Jasper Kok, de la Universitatea din California, Los Angeles, explică că această cantitate de praf ar fi redus încălzirea. Fără acest praf, încălzirea actuală ar fi cu 1,2 grade Celsius mai mare.

„Arătăm că praful din deșert a crescut și, cel mai probabil, a contracarat încălzirea cu efect de seră, care lipsește din modelele climatice actuale”, a declarat omul de știință Jasper Kok.

Palatul Reginei Maria din Mamaia se întoarce în patrimoniul statului român. Monumentul istoric fusese privatizat ilegal în anul 2003

Scandalul continuă între Geta Sterp și Carmen de la Sălciua: „Să mă dai în judecată”! Ce mesaje private dintre cele două au apărut pe internet

Studiile aprofundate ar putea ajuta omenirea să lupte mai eficient cu încălzirea globală

„Mărirea cantității de praf nu a provocat răcire masivă, în ceea ce privește modelele climatice care sunt încă apropiate de ceea ce cunoaștem, dar constatările noastre sugerează că strict gazele cu efect de seră ar putea provoca chiar mai multă încălzire a climei decât prevăd modelele din prezent”, a mai spus omul de știință.

Vitezele mai mari ale vântului, solurile mai uscate și schimbările care se petrec în ceea ce privește utilizarea pământului din punct de vedere agricol influențează cantitatea de praf absorbită în atmosfera noastră.

O parte din acesta cade apoi în oceane, hrănind nutrienți importanți, pentru a fotosintetiza planctonul care atrage carbon, pe măsură ce crește și se reproduce.

Acest ciclu complicat al prafului din deșert nu a fost încă luat în considerare în modelele climatice ale oamenilor de știință și încă nu este clar dacă cantitatea de particule din deșert va crește sau nu va scădea în viitor.

„Adăugând ideea de creștere a prafului din deșert, care reprezintă peste jumătate din masa de particule din atmosferă, putem crește acuratețea predicțiilor modelului climatic. Acest lucru este de o importanță extraordinară, deoarece predicțiile mai precise pot duce la decizii mai bune cu privire la modul de atenuare sau adaptare la schimbările climatice”, a mai spus omul de știință.