Creatura readusă la viață după 46.000 de ani: unde au găsit-o cercetătorii, ce este

După ce a zăcut în pământ vreme de aproximativ 46.000 de ani, o creatură ciudată a fost readusă la viață de o echipă de cercetători. Deși nu este prima reușită de acest fel, creatura stabilește un nou record de durată de inactivitate extremă observată în lumea animală, întrecând cu câteva mii de ani anteriorul record.

Creatura readusă la viață după 46.000 de ani

Un efort internațional de „reînviere” a viermilor inelați înghețați de milenii în permafrostul din Siberia, a readus la viață o creatură ce se devodește a fi chiar mai „bătrână” decât credeau cercetătorii.

În 2018, oamenii de știință au „trezit din morți” mai multe nematode din genul Panagrolaimus, ce au fost datate a avea circa 32.000 de ani.

Dar acum, o datare cu radiocarbon mai precisă a arătat că acești viermi de pământ au zăcut în starea „mort viu” în unele părți din Siberia, cel puțin din Pleistocenul târziu, adică de acum circa 46.000 de ani, scrie sciencealert.com.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Dacă datarea e corectă, atunci vorbim de un record absolut în privința celei mai lungi stări de inactivitate observată în lumea animală, fenomen numit drept criptobioză.

După ce au readus la viață viermele înghețat și l-au cultivat timp de 100 de generații, cercetătorii, conduși de experți de la Institulul Max Planck din Germania, au făcut o analiză a genomului acestora.

Rezultatul, conform specialiștilor, indică faptul că este vorba de o specie nou înregistrată, necunoscută până acum, pe care au numit-o Panagrolaimus kolymaensis.

Imaginea și descrierea viermelui inelat readus la viață după 46.000 de ani

Unde au găsit-o cercetătorii, ce este

Până acum, cercetătorii cunosc foarte puține animale capabile să-și suspende funcțiile vitale, intrând într-o stare ca de criogenie, ca răspuns la condițiile dure de mediu.

Tardigradele, nematodele și anumite organisme acvatice microscopice – rotifere – sunt doar câteva dintre cele cunoscute că pot intra în criptobioză. Din câte se știe, aceste vietăți pot rămâne în această stare pe termen nelimitat.

Cea mai lungă stare de criptobioză întâlnită la viermii vii, contemporani, este de doar 39 de zile. Dar noul „rege al criptobiozei” este mai bătrân cu zeci de mii de ani.

Viermele preistoric a fot găsit în permafrostul siberian, la o adâncime de 40 de metri. Când cercetătorii au datat anumite resturi de plante găsite lângă cratură, au stabilit că perioada inițială de înghețare a fost în urmă cu 45.839 – 47.769 de ani.

Acest record îl „bate” pe cel deținut până acum de un alt vierme inelat, din genul Plectus, care a fost găsit, de asemenea, în permafrostul din Siberia, în 2018, și a fost datat ca având vârsta de „doar” 42.000 de ani.

Ambele nematode sunt aproape de două ori mai bătrâne decât rotiferul străvechi găsit tot în Siberia, ce a fost recent readus la viață, după 24.000 de ani de criptobioză.

Când cercetătorii au comparat genomul P. kolymaensi cu una dintre „rudele” sale în viață, Caenorhabditis elegans, ei au descoperit o mulțime de suprapuneri între genele celor doi viermi de pământ. Multe dintre genele comune sunt legate de mecanisme implicate în supraviețuirea în condiții dure de mediu.

Ceea ce este interesant este că viermele modern, C. elegans, se găsește, de obicei, în regiuni temperate, ascunzându-se în fructe putrezite sau plante.