Conștiința umană, un efect secundar al entropiei? Ce înseamnă, de fapt, acest lucru

Creierul nostru uman este alcătuit din aceleași „stele” care formează Universul, dar un studiu publicat în 2016 sugerează că acesta ar putea să nu fie singurul lucru pe care îl avem în comun.

La fel ca Universul, creierul ar putea fi programat pentru a maximiza dezordinea, similar principiului entropiei, iar conștiința noastră ar putea fi pur și simplu un efect secundar, sugerează lucrarea.

Vezi și: Descoperirea care ne arată ce au în comun mintea omului și Universul

Ce este entropia?

Studiul din 2016, condus de cercetători din Franța și Canada, propune o nouă posibilitate: ce se întâmplă dacă conștiința apare în mod natural ca urmare a creierului nostru care își maximizează conținutul informațional?

Prima întâlnire între Adriana Bahmuțeanu și fiii săi după decesul lui Silviu Prigoană. Ce i-au spus copiii săi imediat ce au văzut-o

Autostrada A1, închisă din cauza rafalelor puternice. Există riscul ca tirurile să se răstoarne. Situația traficului pe drumurile naționale

Cu alte cuvinte, ce se întâmplă dacă conștiința este un efect secundar al creierului care se deplasează către o stare de entropie?

Entropia este, practic, termenul folosit pentru a descrie progresia unui sistem de la ordine la dezordine.

Aceasta este ceea ce mulți fizicieni cred că se întâmplă cu Universul nostru. După Big Bang, Universul s-a mutat treptat de la o stare de entropie joasă la entropie mare și, deoarece a doua lege a termodinamicii afirmă că entropia poate crește doar într-un sistem, ar putea explica de ce săgeata timpului se mișcă întotdeauna înainte.

Vezi și: Una dintre marile dileme despre om, aproape de-a fi deslușită

Ce au descoperit oamenii de știință despre conștiința umană

O echipă de la Universitatea din Toronto și Universitatea Paris Descartes a folosit un tip de teorie a probabilității numită mecanică statistică pentru a modela rețelele de neuroni din creierul a nouă oameni, inclusiv șapte care sufereau de epilepsie.

Cercetătorii au analizat două seturi de date. Mai întâi au comparat tiparele de conectivitate atunci când participanții erau adormiți și treji; și apoi s-au uitat la diferența când cinci dintre pacienții epileptici aveau convulsii și când creierul lor era într-o stare normală, „de alertă”.

În ambele situații, ei au văzut aceeași tendință: creierul participanților a afișat o entropie mai mare atunci când se aflau într-o stare deplină conștientă.

„Găsim un rezultat surprinzător de simplu: stările normale de veghe sunt caracterizate de cel mai mare număr de configurații posibile de interacțiuni între rețelele cerebrale, reprezentând cele mai mari valori de entropie”, a scris echipa.

Acest lucru i-a determinat pe cercetători să susțină că atunci când vorbim despre conștiință, aceasta ar putea fi pur și simplu o „proprietate emergentă” a unui sistem care încearcă să maximizeze schimbul de informații.

Vezi și: Când devin oamenii conștienți, în burta mamei sau după naștere?