UE pune capăt măsurilor de ajutor pentru consumatori, în contextul crizei energetice

ULTIMA ORĂ

Un raport al Comisiei Europene recomandă României să renunțe la plafonarea prețului la energie, până la finalul anului 2023. Comisia Europeană a abordat în cadrul raportului și ajutoarele pe care Guvernul le acordă persoanelor vulnerabile. Astăzi, 6 iunie, Comisia a decis să pună capăt ajutorului pentru consumatorii afectați de criza energetică.

Comisia Europeană încetează ajutoarele pentru consumatorii vulnerabili de energie

Update 6 iunie, ora 10.10: Comisia Europeană a declarat luni că a decis să nu prelungească măsurile de urgență introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor la energie, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea piețelor energetice europene.

La sfârșitul anului 2022, Uniunea Europeană cu 27 de membri se afla în mijlocul unei crize energetice acute, alimentată de invazia Rusiei în Ucraina, statele membre alocând atunci sute de miliarde de euro pentru reduceri de taxe, ajutoare și subvenții pentru a face față crizei.

„Comisia confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză”, a precizat aceasta într-un comunicat, amintind că acestea includ măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice și reguli de stabilire a prețurilor cu amănuntul.

Aceasta a adăugat că prețurile la electricitate au scăzut acum la mai puțin de 80 EUR/MWh, iar prețurile la gaze nu numai că au scăzut, dar s-au și stabilizat, în măsura în care vârfurile de preț la electricitate observate de-a lungul anului 2022 sunt considerate „mai puțin probabile să apară în iarna următoare”.

De ce Andreea Bălan și Victor Cornea nu sărbătoresc Crăciunul împreună, deși artista a postat poze de familie la brad, cu el și fiicele ei

Horoscopul anului 2025 cu Roxana Ivanciu. Ce au prezis astrele pentru toate zodiile? VIDEO EXCLUSIV

De asemenea, Comisia a precizat că unele aspecte ale măsurilor de urgență au fost incluse în propunerile sale de ajustări structurale pe termen mai lung în ceea ce privește proiectarea pieței energiei electrice.

Propunerile respective au ca scop încercarea de a încerca să crească utilizarea contractelor de energie electrică cu preț fix, de a proteja consumatorii de vârfurile de preț și de a accelera trecerea la energia regenerabilă.

Toate ajutoarele persoanelor vulnerabile vor duce la cheltuieli în valoare de 0,3% din PIB anul acesta. Deficitul bugetar ar putea atinge aproape 5% din PIB, estimează Comisia.

Comisia Europeană recomandă României renunțarea plafonului prețurilor la energie și gaze

Știre inițială: Comisia Europeană recomandă României măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, iar o primă măsură ar fi eliminarea plafonului prețurilor la energie și gaze.

În raport se recomandă să se ia măsuri concrete pentru a reduce deficitul bugetar, iar una dintre aceste măsuri este eliminarea treptată a plafonului prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

„În ultimii ani, politica fiscală a ajutat economia să absoarbă șocurile. Stimulente fiscale importante, pachete fiscale de mare amploare au fost introduse în ultimii doi-trei ani, inițial pentru a proteja economia împotriva consecințele pandemiei, iar apoi pentru a proteja populația împotriva șocului energetic.

În timp ce unele dintre aceste măsuri au fost necesare și au contribuit la impresionanta economie a României rezistență la șocuri, în special în perioada pandemiei, măsurile de susținere a economiei în timpul șocului prețurilor la energie ar fi putut fi mai bine direcționate (de exemplu, există un plafon universal pentru gazul prețurilor la gaze, iar majoritatea măsurilor au fost prelungite până la sfârșitul anului 2025).

În plus, cea mai mare parte a măsurilor fiscale sprijinului fiscal a fost orientată către protejarea gospodăriilor împotriva diferitelor șocuri, ceea ce a contribuit la menținerea unui consum privat ferm și a sectoarelor netranzacționabile (construcțiile, în special).

(…) Cu toate acestea, unele semne de supraîncălzire a economiei au început să apară pe parcursul anului, ceea ce a dus la o nouă extindere a deficitului de cont curent. Deficitul public general a rămas ridicat, la 6,2% din PIB în 2022, contribuind în mod semnificativ la deficitul mare de cont curent”, arată raportul Comisiei Europene.