Ce este ”îmbătrânirea activă” în România, probabil singura șansă pentru un sistem de pensii sustenabil. Noua lovitură pentru românii peste 65 de ani

Rezultatul celei mai recente ședințe guvernamentale prin care statul să încurajeze oamenii să rămână în câmpul muncii până la adânci bătrâneți este un concept dezvăluit de premierul Marcel Ciolacu sub numele de îmbătrânire activă.

De-a lungul timpul, autoritățile române au evitat să facă vreo referință la faptul că nu este sustenabil sistemul autohton de pensii. Niște exerciții destul de simple de matematică te ajută însă să înțelegi că migrația masivă, natalitatea negativă și îmbătrânirea populației reprezintă combinația fatală pentru ca statul să poată nu doar să achite pensiile la timp, dar să le și majoreze în neștire cu până la 50%, cum de altfel se va întâmpla în 2024.

Citește și: Noua lege a pensiilor scoate românii în stradă. Cine pierde jumătate din pensie, cu siguranță nu sunt ”specialii”

Ce este îmbătrânirea activă și de ce este un afront la adresa românilor care au muncit o viață

Guvernul României a început o campanie destul de agresivă de încurajare a îmbătrânirii active. În acest scop, premierul a fost prezent în această săptămână la Congresul Național de Îmbătrânire Activă. Deși la prima vedere evenimentul propune pentru vârstnici ”o viaţă lungă, sănătoasă, plină de sens, de satisfacţie şi de împlinire, alături de comunităţile din care fac parte”, realitatea este că și-ar dori să mergi la muncă până nu mai poți, iar motivele sunt clare.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

La momentul de față, în România, aproximativ 20% din populația țării are peste 65 de ani, iar îmbătrânirea activă poate reprezenta o șansă de a construi ”o societate mai echitabilă și mai incluzibilă”, în care ”nimeni să nu se simtă singur sau lăsat pe dinafară”. Astfel a descris noul proiect Victoria Stoiciu, consilier de stat la Cancelaria premierului României.

Citește și: Realitatea pensiilor din România, în cifre exacte. Vestea bună a momentului pentru pensionari vine în 2024

Soluții simple la probleme complicate, pentru pensionarii români

“România este o ţară care, din păcate, îmbătrâneşte. La ora actuală, persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult reprezintă 3,7% milioane de cetăţeni, ce echivalează cu aproape 20% din totalul populaţiei. Conform prognozelor, în anul 2050 se estimează că acest procent va ajunge la aproape 30%, la 27,7%, mai exact. Acest lucru reprezintă o provocare, dar în acelaşi timp cred că reprezintă şi o oportunitate.

Provocarea este legată de faptul că îmbătrânirea populaţiei pune o presiune foarte mare pe sistemul de pensii, sistemul de asigurări sociale, pe sistemul de sănătate, iar scăderea forţei de muncă active riscă să impacteze negativ economia. (…) Şi oportunitatea este legată de faptul că îmbătrânirea activă poate să reprezinte o ocazie şi o şansă pentru a construi o societate mai echitabilă şi mai incluzibilă, o societate în care nimeni să nu se simtă singur sau lăsat pe dinafară, o societate în care persoanele, chiar şi după ieşirea la pensie, să contribuie activ la viaţa comunităţii şi să aibă o viaţă plină de sens”, a evidenţiat premierul în mesaj.

Citește și: Populismul din majorarea pensiilor, un ”tsunami financiar”. Cum vor suferi românii, avertismentul Casei de Pensii

Ce speră Guvernul să se întâmple este crearea unui mediu favorabil ”îmbătrânirii active” prin programe de educație și formare pentru persoanele vârstnice, acces la locuri de muncă și ”un trai decent și îngrijire de calitate”. Cu alte cuvinte, să-ți găsești un loc de muncă până la adânci bătrâneți, iar dacă acesta nu există, să faci cursuri pentru a-l identifica.

“Gradul de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârsta între 55 şi 65 de ani a crescut, conform datelor de la Eurostat, în intervalul 2013 – 2022 de la 31,5, cât era în 2013, la 46,7 în prezent. De asemenea, a crescut gradul de participare a persoanelor vârstnice la cursuri de educaţie şi formare în acelaşi interval, de la 0,5 la 2,7 anul trecut. Ştiu că nu este suficient şi trebuie să facem eforturi ca să ajungem să ne apropiem şi mai mult de media europeană, dar este important să realizăm că suntem, în această privinţă, pe o direcţie bună”, a mai transmis prim-ministrul.

Un pic șocant este faptul că mulți români ajung să muncească legal după vârsta pensionării pentru că nu pot să supraviețuiască din pensie și sunt forțați de circumstanțe să rămână în piața muncii, dar acest detaliu s-a omis din argumentele premierului.