Caracatițele și calmarii, mai „umane” decât se credea. Ce drepturi fundamentale ar putea primi aceste ființe

Caracatițele, calmarii și alte cefalopode super-inteligente ar putea primi în curând aceeași protecție legală ca și alte animale utilizate în cercetarea științifică, cum ar fi maimuțele și rozătoarele.

Luna trecută, National Institutes of Health (NIH) a lansat un apel pentru a ajuta la formarea liniilor directoare propuse pentru protecția cefalopodelor utilizate în cercetarea de laborator.

Vezi și: Rechinul tigru, cel mai temut dintre toți rechinii. Unde se găsește

Cefalopodele, folosite în studiile de laborator

S-a explicat că, în prezent, cefalopodele nu intră sub incidența majorității reglementărilor privind bunăstarea animalelor, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu sunt obligați să ofere caracatițelor, calmarilor și sepiilor tranchilizante și anestezice, în timpul studiilor.

De fapt, cefalopodele, din punct de vedere tehnic, nici măcar nu sunt recunoscute ca fiind animale în conformitate cu regulile actuale.

Unul dintre principalele obstacole de depășit este înțelegerea faptului că cefalopodele au sisteme nervoase care sunt structurate într-un mod profund diferit de cele ale altor animale considerate inteligente, și anume vertebrate precum mamiferele și păsările.

De exemplu, caracatițele au un creier în formă de gogoașă, plus alte opt „mini-creiere” în fiecare tentacul.

În ciuda acestor diferențe fundamentale, este evident că sistemele lor nervoase sunt foarte complexe. Există din ce în ce mai multe dovezi științifice care arată că aceste animale sunt incredibil de inteligente, sensibile și pot manifesta conștiință de sine.

Vezi și: VIDEO „Monstru marin” care trăiește în adâncurile oceanului, ieșit la suprafață: nu se știe motivul. Legendele marinărești au pornit de la această caracatiță gigant

Primul semnal real de alarmă a fost tras de documentarul My Octupus Teacher, de pe Netflix

O serie de documentare geniale precum My Octopus Teacher au contribuit la contestarea multor ipoteze populare despre capacitățile cognitive ale nevertebratelor.

„Un număr tot mai mare de dovezi demonstrează că cefalopodele posedă multe dintre mecanismele biologice necesare pentru a percepe durerea, cum ar fi nociceptorii, spre exemplu, sau un sistem nervos centralizat.

În plus, s-a demonstrat că cefalopodele prezintă învățare adaptivă, își modifică comportamentul ca răspuns la stimuli nocivi și prezintă răspunsuri asemănătoare mamiferelor la anestezice”, se arată în cercetare.

În data de 11 octombrie, congresmanul Massachusetts (SUA), Seth Moulton, împreună cu alți 18 parlamentari federali au scris o scrisoare bipartizană șefului NIH și Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) în care cer o mai bună protecție pentru cefalopode.

„Cefalopodele sunt din ce în ce mai folosite în cercetările de laborator din întreaga țară, finanțate din veniturile contribuabililor.

Cu toate acestea, pentru că, în prezent, nu sunt considerate „animale” în conformitate cu Politica Serviciului de Sănătate Publică, acestor animale incredibil de inteligente li se refuză un tratament uman de bază, fără nicio cale de răspundere”, se arată în scrisoarea cu pricina.

Vezi și: VIDEO Comportamentul bizar al unui calamar în adâncurile oceanului: ce face creatura