Capitole uitate din istoria țării noastre: Keöpeczi Sebestyén József, maghiarul care ne-a dăruit Stema României

Stema României este mare motiv de mândrie națională pentru locuitorii țării noastre. Însă, puțini sunt cei care știu, cu adevărat, cine a fost, cu adevărat, cel care a conceput-o.

O folosim chiar și astăzi, în variantă un pic simplificată (minimalistă, dacă se permite), ce-i drept, iar autorul acesteia este, se pare, un inelectual maghiar, celebru artist heraldist al acelor vremuri, după cum vei afla din cele ce urmează.

Stema României Mari – de Keöpeczi Sebestyén József

Compoziția Stemei României

Imediat după proclamarea Regatului, în 1881, coroana superioară a fost înlocuită cu cea de oțel, iar leii au fost reprezentați cu coada în sus, sub panglica devizei fiind introdus ordinul „Steaua României”.

În urma înfăptuirii Marii Uniri, la sfârșitul Primului Război Mondial, prin ratificarea și recunoașterea internațională a actelor de unire ale Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, a apărut nevoia firească ca această nouă realitate politică să fie reflectată inclusiv în stemă.

Nuntă importantă în showbizul românesc: Vedeta s-a căsătorit pentru a treia oară. Primele imagini de la eveniment

Zodiile care sunt pline de noroc până pe 22 noiembrie. Acești trei nativi vor avea parte numai de bucurii

În 1921, o comisie heraldică special instituită a adoptat o nouă reprezentare a stemei, pe baza modelelor propuse de heraldiștii József Sebestyén și Paul Gore.

Așadar, stema României avea să fie alcăuită dintr-un scut albastru, o acvilă de aur, încoronată, având ciocul și ghearele roșii, precum și un sceptru în gheara stângă și o sabie în cea dreaptă.

În prima parte se află, pe fond albastru, stema Țării Românești: o acvilă cruciată, având soarele și semiluna de-o parte și de alta.

A doua parte este reprezentată de stema Moldovei, pe fundal roșu: un cap negru de bour, având o stea între coarne și fiind flancat de un trandafir heraldic și o semilună, toate trei de aur.

În partea cea de-a treia, pe fundal roșu, sunt îmbinate stema Olteniei și cea a Banatului.

Ce-a de-a patra este rezervată Transilvaniei.

În partea inferioară este plasat colanul ordinului Carol I precum și deviza „Nihil sine deo” (Nimic fără Dumnezeu, într-o traducere aproximativă).

Legea mai prevedea, de asemenea, că „Stema se va întrebuința în trei forme: stema cea mare, stema cea medie, stema cea mică.

De la stânga la dreapta: stema mare, stema mică și stema medie

Keöpeczi Sebestyén József, artistul heraldist care a dăruit României stema

Cu toate că ziua de 1 decembrie 1918 este un moment istoric despre care s-a scris şi s-a vorbit extrem de mult, pe toate canalele de comunicare existente atunci și acum, foarte puţini români ştiu cine a fost, de fapt, autorul stemei României, cea pe care o folosim chiar și astăzi.

Dilemele au curs râuri chiar și în rândul istoricilor, ani de zile, referitor la originea stemei, fiecare dintre ei venind cu propria ipoteză.

Conform unor informații de natură relativ recentă, stema României unite a fost realizată în județul Trei Scaune, așa cum se numea atunci (Covasna, în zilele noastre), mai exact în satul Căpeni, de artistul heraldist de origine maghiară, Keöpeczi Sebestyén József.

Deşi 1 decembrie 1918 este un moment istoric despre care s-a scris şi s-a vorbit extrem de mult, pe toate canalele de comunicare, foarte puţini români ştiu cine a fost autorul stemei României unite.

Chiar şi în rândul istoricilor, atunci când se vorbea despre povestea naşterii acestei steme, este greu de dat seama cum se reușea realizarea continuității faptelor istorice fără a se preciza originea reală a stemei țării noastre.

„Ce interesantă cotitură a istoriei este faptul că stema României, cea născută acum 100 de ani, a fost realizată tocmai aici, în județul nostru, mai precis la Căpeni, în 1921, de către un intelectual maghiar din Transilvania, un heraldist care, cu câțiva ani în urmă, proiectase şi simbolurile Regatului Ungar, fiind vorba de stema mijlocie și sigiliul statului.

Având în vedere naționalismul retrograd, care a crescut la nivelul societății (n.r. nu se referă la patriotismul firesc oricărei naţii, ci naționalismul dăunător), acest fapt pare imposibil în ziua de azi. Secolul lăsat în urmă ne-a furnizat dovezi amare că, deși Declaraţia de la Alba Iulia a fost învăluită în cuvinte tentante şi promiţătoare, iar de atunci s-au întâmplat multe, acest secol nu a adus libertatea și prosperitatea, nici pentru români și nici pentru maghiari. În timp de pace, o țară este învingătoare dacă este în măsură să îndeplinească voința propriilor cetățeni.

Faptele sunt foarte importante în 2018, an în care noi, maghiarii transilvăneni, prin Programul ‘1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România’, am prezentat modul în care am contribuit la construirea Transilvaniei și la dezvoltarea României”, a declarat, în cadrul conferinței „Stema Românei și autorul ei”, Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna.

La această conferință au mai participat, de asemenea, Szekeres Attila István, președintele Asociației de Heraldică și Vexilologie din Transilvania, Iftimi Sorin, heraldist din Iași, membru al Consiliului Științific al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Constantin Ittu, heraldist din Sibiu, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, dar și Szálkai Tamás, heraldist din Debrecen, Ungaria.

Keöpeczi Sebestyén József