”Butonul secret” ascuns în creier. Ce se întâmplă atunci când îl activezi

Oamenii au un ”buton secret” ascuns în creier. Oamenii de știință au explicat ce se întâmplă atunci când îl activezi și au precizat că descoperirea i-ar putea ajuta să înțeleagă mai bine în viitor boala Parkinson.

Ce ”buton secret” se află în creier

Corpul uman poate încremeni, în timp ce respirația și ritmul cardiac încetinesc, atunci când este activat un ”buton secret” al creierului. O astfel de ”înghețare” poate fi cea indusă de frică, pe care unele animale o folosesc în speranța ca în acest fel nu vor mai fi detectate de prădători. Pe de altă parte, prădătorii au propriile motive pentru a se juca de-a statuia, bazate mai degrabă pe nevoia de concentrare decât pe frică.

Oprirea motorie globală defensivă este o funcție relativ bine studiată a sistemului nervos, cu căi trasate între partea inferioară a trunchiului cerebral și amigdală, sau „centrul fricii”, și cenuşiul periaqueductal din mezencefal.

Dacă oamenii se aseamănă cu șoarecii studiați recent la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, o selecție de celule dintr-o parte a trunchiului cerebral numită nucleul pedunculo-pontin (PPN) ar putea fi responsabilă pentru acest efect de ”cadru înghețat”.

Ce relație are Elena Lasconi cu fiica ei după conflictul pe care l-au avut în 2023. Ce părere are acum Oana despre mama sa

Zile libere în 2024. Fără minivacanță de Sfântul Andrei și 1 Decembrie, dar cu o vacanță extinsă de sărbători

Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine evoluția simptomelor în afecțiunile neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, ceea ce ar putea duce la forme mai bune de terapie.

Ce au observat cercetătorii în laborator

Pentru a localiza celulele cerebrale responsabile pentru această formă specifică de oprire motorie, cercetătorii au folosit șoareci modificați pentru a avea neuroni speciali „activați de lumină” în PPN, o parte a creierului deja cunoscută pentru suprimarea tonusului muscular atunci când este stimulată.

Acest mic nod de celule nervoase din pons – o regiune a trunchiului cerebral implicată în afecțiuni precum paralizia somnului – este format din trei clase distincte de celule nervoase, cunoscute sub numele de neuroni glutamatergici, colinergici și GABAergici, toate stratificate într-un mod distinct.

Declanșarea neuronilor glutamatergici din PPN la rozătoare tinde să le încetinească mișcările, încurajându-le să devină mai exploratoare. În mod curios, nu toate investigațiile au raportat aceleași rezultate, în unele cazuri observându-se că mușchii subiecților se blochează complet.

Prin restricționarea activării neuronilor glutamatergici în regiuni specifice ale PPN, oamenii de știință din spatele acestui ultim experiment au identificat grupurile mici de neuroni care au determinat șoarecii să se oprească, să înghețe și apoi să își reia activitatea anterioară.

„Acest model de pauză și joc este foarte unic; nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut până acum. Nu seamănă cu alte forme de mișcare sau de oprire motorie pe care noi sau alți cercetători le-am studiat. Acolo, mișcarea nu începe neapărat de unde s-a oprit, ci poate începe din nou cu un nou model”, a explicat autorul principal al studiului, neurologul Haizea Goñi-Erro.

Oamenii au și ei un PPN, astfel că se poate presupune că acesta conține și o mică populație de celule nervoase care coordonează mușchii într-un moment de „oprire și gândire”. Astfel este creat spațiul necesar pentru amintiri precum locul în care au fost lăsate cheile.

Potrivit cercetătorilor, pot apărea scurtcircuite în funcționarea PPN. Având în vedere această descoperire, este foarte posibil ca mișcările încetinite sau oprite la persoanele cu Parkinson să fie rezultatul unei supraactivări a acestor nervi specifici.

„Prin urmare, studiul, care s-a concentrat în primul rând asupra mecanismelor fundamentale care controlează mișcarea în sistemul nervos, ne-ar putea ajuta în cele din urmă să înțelegem cauza unora dintre simptomele motorii din boala Parkinson„, a spus neurologul Ole Kiehn.