Burse școlare 2023 – 2024, schimbare radicală: 3.000 de lei pe lună pentru cei mai deștepți elevi

Bursele școlare școlare urmează să sufere o serie întreagă de modificări legislative pentru anul școlar 2023 – 2024. În rândurile de mai jos vom puncta noutățile pentru elevi și părinți, cu mențiunea că veștile sunt cât se poate de bune pentru beneficiari.

Schimbările apar datorită intrării în vigoare a noilor norme prevăzute în cadrul textului metodologiei privind procedurile de acordare a burselor școlare în noul an.

Pentru început, trebuie precizat că în acest nou an școlar elevii vor putea beneficia de patru tipuri de burse dedicate lor, după cum urmează: bursele de merit, bursele sociale, bursele tehnologice (300 lei) și bursele de excelență olimpică I și II. O noutate semnificativă a noului an școlar este faptul că ursele de studiu (150 lei) și de performanță (500 lei) vor fi eliminate.

Un aspect important de la care pleacă discuția privind bursele școlare anul acesta este acela al faptului că toate tipurile de burse de care se bucură elevii în acest an școlar vor fi mai generoase, iar familiile se vor bucura astfel de un sprijin mai consistent în anevoioasa misiune de a-și ține copiii la școală și a-i ajuta să performeze la învățătură.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Burse de merit pentru elevi, în anul școlar 2023 – 2024. Cum se vor acorda

Una dintre cele mai importante modificări vizează bursele de merit, primite de elevii cu anumite rezultate foarte bune la învățătură.

Conform noilor reguli asupra cărora au convenit factorii de decizie din Educație, acestea nu vor mai fi condiționate ca în trecut de mediile obținute de elevi, ci vor fi acordate cel puțin unui procent de 30% din numărul de copii înscriși într-o clasă.

Bursa de merit va crește în valoare, ceea ce înseamnă bani mai mulți pentru familiile acestor copii. Vorbim despre un cuantum nou de 450 de lei, față de 200 cât era anterior.

Elevii olimpici în schimb, se vor bucura de burse speciale, burse de excelență, în baza cărora vor primi de la stat sume cuprinse între 700 și 3000 de lei lunar, astfel:

„Bursa de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III și mențiune, la olimpiadele școlare internaționale, respectiv campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. O diferență majoră îi privește pe elevii din ultimul an de studii liceale, care vor primi un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar;

bursa de excelență olimpică II se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. Bursele de excelență olimpică II se plătesc lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. De asemenea, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar”, explică avocatnet.ro.

Ce se întâmplă cu bursele sociale pentru elevi

În primul rând, la fel ca-n restul situațiilor, și în acest caz vorbim despre o bursă mai generoasă de la stat.

Elevii care beneficiază de bursă socială vor primi lunar suma de 300 de lei, de la 200 cât le era acordat în precedentul an școlar.

De altfel, tot pentru bursele sociale a mai fost adoptată o schimbare importantă, în premieră. E vorba despre faptul că „o categorie de beneficiari ai acesteia a dispărut, astfel că elevii din mediul rural care învățau într-o altă localitate nu o vor mai primi”, conform explicațiilor avocatnet.ro.

Ce e bursa tehnologică și ce elevi o primesc

Bursa tehnologică e o noutate în sistemul nostru de învățământ. Ea va avea un cuantum de 300 de lei lunar, bani ce vor intra în buzunarele elevilor care urmează licee cu profil tehnic.

Bursă pentru elevele care nasc

A fi mamă minoră coincide adesea cu abandonul școlar, așa că fetele care fac acest pas la o vârstă atât de fragedă vor fi încurajate financiar de statul român să-și continue studiile, prin acordarea unei burse dedicate lor, în valoare de 700 de lei lunar.

Această bursă deschide un subiect foarte controversat în România, cel al copiilor care nasc copii. Evident mult prea timpuri, zeci de mii de fete ajung anual să fie responsabile pentru o altă viață și, deși unele dintre ele afirmă că nu le interesează părerea altora și că e viața lor, ajung peste ani la mila statului, trăind din ajutoare și perpetuând o viață plină de lipsuri, de lipsă de educație și neșansă și pentru copiii lor.

Prea puține tinere ce ajung mame mai urmează vreo formă de școlarizare, iar asta le condamnă, mai devreme sau mai târziu, la o viață de chin, fără oportunități, fără independență, aceste femei ajungând să stea la mâna concubinilor sau să își caute în permanență alți parteneri, plecând de la fiecare adesea din cauza violenței domestice, a alcoolismului și situației materiale precare.

Statistica confirmă pe deplin aceste fraze dure. Se pare că peste opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani care au participat la un sondaj realizat de Salvați Copiii România nu mai merg la școală. Fără educație, șansa la un trai decent se diminuează considerabil, mai ales când cheltuielile și responsabilitățile explodează, odată cu apariția unui copil.

Iată câteva date care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri, când vine vorba despre mamele minore care nasc:

-85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
-Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
-75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu;
-4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
-80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
-75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
-32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
-2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
-Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
– Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.